Românii folosesc AI, dar puțini se simt pregătiți pentru schimbări
Un studiu realizat pe 1.000 de adulți din România arată că 89% folosesc instrumente de inteligență artificială, însă numai 31% se consideră pregătiți pentru schimbările aduse de tehnologie. Pierderea locurilor de muncă este principala îngrijorare, deși doar 4% dintre persoanele care lucrează cred că propriul job va dispărea în următorii cinci ani.
Inteligența artificială este folosită de 89% dintre adulții din România, dar numai 31% se consideră pregătiți pentru schimbările pe care le aduce. Un studiu Impactum Insights, realizat pe un eșantion de 1.000 de adulți și publicat în octombrie 2026, indică un decalaj între adoptarea tehnologiei și accesul la pregătire.
Utilizare largă, pregătire redusă
Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți folosesc instrumente AI cel puțin săptămânal, iar 20% le utilizează zilnic. Frecvența medie de folosire în rândul celor care au adoptat tehnologia este estimată la 13,5 zile pe lună.
ChatGPT este instrumentul cel mai menționat, cu 56%, urmat de Meta AI și Google Gemini, fiecare cu 36%. Instrumentele de traducere, precum DeepL, sunt folosite de 35% dintre respondenți.
Aproape jumătate dintre persoanele care lucrează, 49%, și-ar dori cursuri de inteligență artificială, dar spun că nu au acces la ele. Doar 5% afirmă că primesc informații despre AI prin programe de formare la locul de muncă. Nivelul de pregătire declarat este mai ridicat în rândul angajaților de birou și al persoanelor cu roluri de decizie.
Colaborarea cu AI, între așteptări și temeri
Deși 67% dintre participanți cred că AI va schimba fundamental modul în care oamenii trăiesc și muncesc, 68% văd viitorul muncii ca pe o colaborare între oameni și tehnologie. Doar 4% dintre persoanele care lucrează se așteaptă ca propriul loc de muncă să dispară în următorii cinci ani din cauza AI.
Pierderea locurilor de muncă rămâne, totuși, cea mai frecventă îngrijorare, menționată de 32% dintre respondenți. Lipsa controlului uman asupra AI este indicată de 28%, iar izolarea socială și înlocuirea creativității umane sunt menționate de 27%, respectiv 26%.
Curiozitatea este emoția cel mai des asociată cu AI, menționată de 40% dintre participanți. În total, 62% exprimă emoții pozitive, precum curiozitate, speranță sau entuziasm, iar 27% manifestă scepticism, neliniște sau frică. În rândul celor care folosesc AI zilnic, 80% au emoții pozitive.
Încredere în potențialul antreprenorial
Cercetarea arată că 58% dintre respondenți cred că antreprenorii români pot construi afaceri competitive la nivel global cu ajutorul AI. În schimb, 38% consideră că România este în urmă în competiția globală pentru această tehnologie, iar 18% o văd într-o poziție favorabilă.
Educația este indicată de 36% drept unul dintre principalii factori care influențează poziția țării în domeniul AI. Urmează infrastructura digitală, menționată de 29%, și corupția, cu 26%.
În continuare, studiul indică accesul la cursuri și integrarea tehnologiei la locul de muncă drept aspecte concrete ale decalajului dintre folosirea AI și pregătirea pentru schimbările asociate acesteia. Raportul complet este disponibil pe site-ul Impactum Insights.
Sursa: start-up.ro