România, între şomajul tinerilor şi deficitul de personal
România are simultan cea mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană şi un deficit de personal acoperit inclusiv prin recrutarea de muncitori din state non-UE.
România se confruntă simultan cu cel mai ridicat şomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană şi cu un deficit de personal care a determinat companiile să recruteze masiv din afara blocului comunitar. La finalul anului trecut, aproximativ 150.000 de lucrători din state non-UE aveau un loc de muncă şi documente în regulă în România. Întrebarea centrală este de ce aceste două situaţii coexistă în România.
Două realităţi pe aceeaşi piaţă a muncii
Aproape 31% dintre tinerii activi din România nu aveau un loc de muncă, potrivit materialului. În acelaşi timp, angajatorii afirmă că nu găsesc oameni pentru construcţii, producţie, logistică, agricultură şi HoReCa.
Această situaţie a dus la creşterea numărului de lucrători străini. România avea la sfârşitul anului trecut de aproape 13 ori mai mulţi angajaţi din state terţe decât în 2015, când în economie lucrau aproximativ 11.700 de cetăţeni din afara Uniunii Europene. În total, cifra de la finalul anului trecut includea persoane active şi cu actele necesare pentru muncă.
Contingentul pentru muncitorii străini a crescut
În acelaşi interval, contingentul anual aprobat de guvern pentru noi lucrători străini a urcat de la 5.500 de persoane la 100.000. Datele arată astfel o extindere rapidă a canalului prin care companiile încearcă să acopere posturile disponibile.
Majoritatea cetăţenilor din ţări terţe care au obţinut în ultimii ani permise de şedere pentru angajare provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova, India, Bangladesh, China, Siria, Egipt şi Pakistan, potrivit datelor oficiale citate.
De ce coexistă cele două probleme
Materialul descrie un paradox aparent: România are mulţi tineri fără loc de muncă, dar firmele reclamă lipsa angajaţilor. Deficitul este raportat în sectoare în care angajatorii caută personal, însă datele prezentate nu oferă o explicaţie suplimentară privind cauzele pentru care aceste două situaţii apar în paralel.
În economie, aducerea lucrătorilor din afara UE a devenit una dintre soluţiile folosite pentru ocuparea posturilor vacante. În paralel, rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor rămâne o problemă distinctă a pieţei muncii.
Urmarea concretă este menţinerea celor două tendinţe în acelaşi timp: recrutarea de personal din state non-UE pentru domeniile cu deficit şi existenţa unui număr mare de tineri fără loc de muncă.
Sursa: www.zf.ro