Răspunderea companiilor pentru sistemele AI rămâne în centrul regulilor
O analiză a cadrului juridic românesc arată că firmele răspund pentru sistemele AI pe care le dezvoltă sau le folosesc. Documentul abordează și drepturile de autor, datele clienților și noile reguli privind produsele defectuoase.
Folosirea inteligenței artificiale nu transferă răspunderea de la companie către sistemul automat, arată o analiză a cadrului juridic românesc inclusă într-un ghid internațional. Documentul discută obligațiile firmelor care dezvoltă sau implementează AI, precum și implicațiile pentru drepturile de autor, datele personale și răspunderea pentru produse.
Companiile rămân responsabile
Analiza susține că regulile aplicabile trebuie luate în calcul încă din etapa de dezvoltare sau implementare a unui sistem AI. Potrivit autorilor, dreptul românesc nu recunoaște agenții AI ca persoane juridice, iar acțiunile acestora sunt tratate ca acțiuni ale celor care i-au implementat.
O companie care construiește agenți AI pentru clienți cu ajutorul unor platforme terțe nu își poate transfera obligațiile de reglementare doar invocând termenii furnizorului. Andrei Pavel, avocat în tehnologie la Ventures’n’Law, a declarat că răspunderea revine, de regulă, companiei care construiește sau folosește sistemul.
AI Act și drepturile asupra rezultatelor
România nu are o lege națională distinctă dedicată inteligenței artificiale, iar AI Act reprezintă principalul cadru de reglementare, potrivit analizei. Două proiecte legislative naționale au fost respinse, fiind considerate în principal redundante în raport cu regulamentul european. Autorii menționează desemnarea autorităților competente în martie 2026, cu ANCOM drept punct unic de contact și autoritate de supraveghere a pieței. La momentul analizei, legislația națională necesară pentru aplicarea sancțiunilor urma să fie completată.
În privința drepturilor de autor, Legea nr. 8/1996 recunoaște ca autori doar persoane fizice. Astfel, o lucrare generată integral de AI nu beneficiază de protecție prin drept de autor, iar pentru lucrările realizate cu asistența AI contează contribuția umană și originalitatea. Autorii recomandă ca acordurile de dezvoltare să prevadă și situația în care livrabilele nu ating pragul necesar de originalitate.
Datele clienților și răspunderea pentru produse
Accesul la datele personale ale clienților nu înseamnă automat că firma le poate folosi pentru antrenarea unui model. Analiza arată că fine-tuning-ul reprezintă un scop nou de prelucrare și necesită o bază legală sau o evaluare a compatibilității cu scopul inițial, potrivit articolului 6 alineatul (4) din GDPR. Autorii avertizează că acordul inițial al persoanei vizate acoperă rareori această utilizare.
Ghidul indică 9 decembrie 2026 drept termen pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/2853 privind răspunderea pentru produse defectuoase, care include explicit software-ul. Autorii se așteaptă la o creștere a litigiilor după intrarea în aplicare a noilor reguli.
În perioada următoare, transpunerea directivei și completarea cadrului național de aplicare a sancțiunilor sunt pașii menționați în analiză. Ghidul reunește specialiști din 20 de jurisdicții.
Sursa: start-up.ro