Platforma e-Sănătatea Mea, cu puține programări la peste o lună de la lansare
Platforma națională e-Sănătatea Mea a înregistrat 2.500 de programări într-o lună, iar testele descrise de ZF au identificat dificultăți la găsirea și finalizarea unor programări. Unele spitale mari nu apar în sistem, iar mulți operatori nu și-au sincronizat platformele proprii.
La peste o lună de la lansarea platformei e-Sănătatea Mea de către CNAS, bilanțul prezentat în materialul ZF este de 2.500 de programări la nivel național. Testele publicației au identificat furnizori care apar în sistem, dar la care pacienții nu pot finaliza o programare, precum și spitale mari de stat care nu sunt înscrise.
Puține opțiuni pentru consultații
În București, în cele două zile în care a testat platforma, ZF nu a găsit locuri libere până la finalul anului pentru consultații de cardiologie sau gastroenterologie, deși în sistem erau înscriși sute de furnizori. În alte județe, pentru aceleași specializări, apărea disponibil un singur operator dintr-un total de până la 200 înscriși.
Selectarea unui furnizor anume poate împiedica finalizarea programării: butonul „continuă“ nu se activează. Materialul arată că operatorii medicali trebuie să își actualizeze platformele proprii și să le conecteze la e-Sănătatea Mea, însă, potrivit surselor ZF, mulți nu au făcut această sincronizare.
Spitale absente și acces prin ROeID
Unele spitale mari de stat, deși au ambulatorii, nu apar pe platformă. ZF dă exemplul unui pacient care a obținut prin e-mail o programare la un consult oftalmologic, pe 23 noiembrie, la ambulatoriul unui spital mare de urgență din sectorul 1, dar unitatea nu era înrolată în sistem.
Accesul la e-Sănătatea Mea este legat de aplicația ROeID. Andrei, un tânăr din București, a declarat că după actualizarea aplicației i-a fost șters contul și i s-a cerut să reia procesul de înrolare, care în vară durase aproape o lună. El a spus că nu dorește să reia procesul, pe care îl consideră greoi.
Critici privind implementarea
Platforma a costat 100 de milioane de euro din fonduri PNRR, iar implementarea informatică a fost realizată de Regia Autonomă Rasirom. Mihai Farcaș, managerul Centrului Medical Galenus din Târgu-Mureș, a criticat rigiditatea sistemului și lipsa documentației necesare integrării programelor cabinetelor private.
Farcaș a spus că, la 31 august, a primit o notificare potrivit căreia orarele cabinetelor din clinicile private trebuiau publicate de la 1 septembrie, deși platforma nu avea documentația necesară pentru această integrare. Oficialii CNAS nu au răspuns, potrivit materialului, întrebărilor despre sincopele semnalate.
În continuare, operatorii medicali trebuie să își sincronizeze programele cu platforma, iar întrebările privind înscrierea spitalelor publice și utilitatea sistemului pentru pacienți rămân fără răspuns în material.
Sursa: www.zf.ro