Funcționarii folosesc AI fără reguli clare, avertizează consilierul Radu Burnete
Consilierul prezidențial Radu Burnete spune că România nu are un mediu securizat pentru folosirea Inteligenței Artificiale în administrație. Un ghid pentru funcționarii publici va fi lansat în decembrie.
Funcționarii publici din România folosesc instrumentele de Inteligență Artificială pe care le au la îndemână, fără reguli clare despre ce documente pot încărca în ele. Avertismentul vine de la consilierul prezidențial Radu Burnete, primul venit în echipa lui Nicușor Dan la Cotroceni, într-un interviu acordat HotNews. În decembrie va fi lansat un ghid pentru utilizarea AI în administrația publică.
Fiecare folosește ce are la îndemână
Burnete spune că România nu are un cadru foarte clar în acest domeniu. „Fiecare folosește ce instrument i se pare mai la îndemână. Că e Claude, că e Chat GPT. Nu există reguli foarte clare ce documente putem urca acolo”, a afirmat consilierul.
Întrebat dacă fiecare funcționar face cum crede de cuviință, Burnete a considerat formularea exagerată, pentru că instituțiile sunt conduse de oameni. El a spus că, formal sau informal, tuturor li se transmite să fie atenți la documentele folosite. Funcționarii înțeleg, în opinia lui, că există date sensibile care nu pot fi încărcate.
Totuși, a precizat el, România nu are un mediu securizat pentru toată lumea, în care AI să poată fi folosită pentru lucruri obișnuite, precum rezumarea unui document sau efectuarea unor calcule.
Ce înseamnă un mediu securizat
Consilierul a explicat că uneori instrumentele de AI trebuie folosite doar în medii controlate, fără legătură cu internetul. Așa ceva se întâmplă deja la unele instituții din zona securității naționale și la cele fiscale, care analizează date în acest fel.
Pentru funcționarii de zi cu zi, Burnete vede nevoia unui mediu controlat de statul român. Ar presupune un contract cu unul dintre marii furnizori, care să prevadă că datele României nu pot ieși de pe teritoriul țării sau sunt stocate doar în Uniunea Europeană. Contractul ar trebui să prevadă și că modelele nu folosesc conversațiile funcționarilor pentru a învăța despre România. Toate acestea ar trebui făcute într-un cadru standardizat, ceea ce, a spus el, nu se întâmplă deocamdată. Unele instituții au probabil abonamente, iar în alte cazuri oamenii folosesc instrumentele pe cont propriu.
„Shadow adoption” și ritmul statului
Burnete a spus că abonamentele personale nu sunt normale, dar că fenomenul, numit în engleză „shadow adoption”, nu apare doar în România. El a comparat situația cu Internetul și rețelele sociale: oamenii se adaptează mai repede decât statul. „Nu trebuie să fim naivi. Statul nu trebuie să fie foarte în urmă”, a afirmat consilierul.
El a mai spus că adoptarea AI este sub 10% în România, inclusiv în mediul privat, față de o medie europeană de 20%.
Ce urmează
Ghidul pentru utilizarea AI în administrația publică va fi lansat în decembrie. A fost realizat împreună cu Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pe baza unei cercetări la care au răspuns funcționari din multe instituții, și ține cont de practica europeană și internațională. Burnete speră ca România să definească anul viitor cadrul de utilizare, iar funcționarii să folosească instrumentele mai productiv și mai structurat. A doua parte a interviului va apărea în zilele următoare pe HotNews.
Sursa: hotnews.ro