Energia devine factorul-cheie pentru gigafabricile europene de AI

Uniunea Europeană a lansat o competiție pentru construirea a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială, proiecte care ar urma să mobilizeze peste 30 de miliarde de euro din fonduri publice și private. Potrivit lui Thomas Zacharia, vicepreședinte senior pentru sectorul public global și parteneriate strategice al AMD, energia, nu numărul de cipuri, este acum factorul limitativ pentru aceste investiții.

Infrastructura energetică, înaintea amplasamentului

Comisia Europeană a anunțat la 30 iulie 2026 lansarea licitației, derulată prin EuroHPC. Finanțarea publică, din bani europeni și naționali, poate ajunge la 10 miliarde de euro, iar estimarea Comisiei este că programul va atrage cel puțin 20 de miliarde de euro din investiții private. Ofertele pot fi depuse până la 12 noiembrie.

Zacharia afirmă că planificarea unor instalații la scară de gigawați seamănă mai degrabă cu dezvoltarea infrastructurii energetice pe termen lung decât cu instalarea unui centru de date convențional. În opinia sa, amplasamentele trebuie să aibă stabilitatea rețelei și prețul energiei pe termen lung rezolvate de la început.

Printre obstacolele indicate pentru Europa se numără stabilitatea rețelei, durata procedurilor de autorizare și volatilitatea prețului energiei. Oficialul AMD spune că acestea trebuie abordate împreună cu partenerii de afaceri și autoritățile locale de reglementare.

Mai mult decât o colecție de cipuri

O gigafabrică de AI este concepută pentru antrenarea și rularea unor modele cu sute de mii de miliarde de parametri, folosind grupuri de peste 100.000 de cipuri. Zacharia compară o instalație redusă la o mulțime de procesoare grafice cu o fabrică dotată cu utilaje bune, dar fără linie de asamblare.

AMD susține că proiectează procesoare centrale, procesoare grafice, componente de rețea și software ca un sistem conectat. Compania atribuie acestei abordări o creștere de 38 de ori a eficienței energetice la nivel de nod față de 2020 și și-a stabilit pentru 2030 o țintă de creștere de 20 de ori a eficienței la nivel de rack față de 2024.

Zacharia consideră că infrastructura ar trebui să ofere acces comun industriei, start-up-urilor, universităților și institutelor publice de cercetare. El indică producția industrială, robotica, cercetarea științifică și industriile reglementate drept domenii în care cererea de calcul ar putea crește.

România nu participă la această rundă

România nu se numără printre cele 18 state care au semnat acordul de achiziție comună. Caietul de sarcini prevede că, în această rundă, gigafabricile pot fi amplasate doar în statele care și-au asumat o contribuție financiară.

Separat, proiectul românesc Black Sea AI Gigafactory, estimat la 4–5 miliarde de euro, prevede peste 100.000 de acceleratoare AI și două etape de dezvoltare, la Cernavodă și Doicești. Guvernul l-a pregătit în vederea obținerii de finanțare europeană; declarațiile lui Zacharia se referă însă la proiectele europene în ansamblu, nu la acest proiect.

Proiectele câștigătoare ale competiției europene ar urma să fie desemnate la începutul lui 2027. Până atunci, ofertele trebuie depuse până la 12 noiembrie 2026.

Sursa: www.zf.ro