Elevii Quantum Bits dezvoltă o aplicație arheologică și o dronă de salvare
Echipa de robotică Quantum Bits a realizat aplicația Stratum pentru organizarea datelor arheologice și prototipul AIDRONe, conceput să ajute salvamarii să localizeze persoane aflate în pericol. Drona nu a fost testată pe o plajă în condiții reale, iar echipa estimează la aproximativ 17.000 de euro costul unor echipamente necesare pentru testele pe litoral.
Quantum Bits, o echipă de opt elevi cu vârste între 11 și 15 ani, dezvoltă proiecte de robotică și soluții pornite de la probleme reale. Printre acestea se numără Stratum, o aplicație pentru activitatea arheologică, și AIDRONe, un prototip de dronă menit să sprijine localizarea persoanelor aflate în pericol în apă.
Aplicație pentru documentarea descoperirilor
Ideea Stratum a apărut după o vizită pe situl arheologic de la Măriuța. Elevii au observat că informațiile despre descoperiri pot fi păstrate în locuri diferite, de la documente pe hârtie la dispozitive de stocare și aplicații, ceea ce îngreunează gestionarea lor.
Aplicația permite crearea unui sit și adăugarea membrilor echipei care lucrează acolo. Datele despre artefacte pot include fotografii, fișiere, coduri QR și notițe scrise sau vocale. Informațiile se pot salva pe telefon și sincroniza ulterior, când revine conexiunea la internet. La sugestia specialiștilor, elevii au adăugat, între altele, modulul Harris Matrix și o busolă digitală. Aplicația a fost prezentată unor reprezentanți ai domeniului și la Ministerul Culturii; integrarea în proiectul național e-Patrimoniu a fost menționată ca posibilitate, nu ca implementare confirmată.
AIDRONe, prototip încă netestat pe litoral
Proiectul AIDRONe a pornit de la tema sezonului „Submerged”, dedicată mărilor și oceanelor. Conceptul folosește o dronă care supraveghează apa, iar un program de inteligență artificială analizează imaginile. Dacă identifică o persoană care pare să aibă nevoie de ajutor, sistemul ar urma să trimită poziția acesteia unui salvamar, în timp ce drona rămâne deasupra ei.
Primul prototip a fost construit cu o dronă DJI Tello programată în Python. Pentru o competiție din Grecia, echipa a pregătit o dronă mai mare, cu Raspberry Pi și AI HAT, iar modelul a fost antrenat cu aproximativ 9.000 de imagini. Potrivit elevilor, prototipul zboară autonom pe un traseu stabilit și se oprește deasupra unei persoane aflate în pericol. Totuși, nu a fost testat pe o plajă în condiții reale, iar precizia detecției nu a fost măsurată. Echipa nu l-a încercat nici în condiții de valuri sau vânt.
Echipamente necesare pentru teste
Pentru continuarea proiectului pe litoral, elevii spun că au nevoie de o dronă mai performantă, de o stație de încărcare, de un controller și de colaborarea salvamarilor și a autorităților. Costul estimat pentru dronă, stație și controller este de aproximativ 17.000 de euro, la care s-ar adăuga un calculator performant pentru procesarea imaginilor.
AIDRONe este prezentat de echipă drept proiect educațional, nu startup. Transportul unui dispozitiv autogonflabil până la persoana aflată în apă rămâne o idee analizată, nu o funcție realizată. Următorii pași concreți sunt obținerea echipamentelor și organizarea testelor pe litoral, cu sprijinul salvamarilor și al autorităților.
Sursa: start-up.ro