Economia României, sub lupa Băncii Mondiale: Administrația slabă și inflația, piedici majore
Un raport recent al Băncii Mondiale subliniază principalele obstacole în calea dezvoltării economice a României, printre care administrația publică deficitară, legislația impredictibilă și presiunile inflaționiste. Acestea contribuie la o creștere economică inegală și la menținerea unor rate ridicate ale sărăciei.
Diagnosticul sever al Băncii Mondiale relevă o serie de „frâne” structurale care încetinesc economia României. Potrivit unui raport publicat recent, principalele impedimente în calea dezvoltării sunt calitatea slabă a administrației publice, un cadru legislativ impredictibil și schimbat frecvent, care descurajează investițiile. De asemenea, se constată o discrepanță între competențele forței de muncă și cerințele pieței, precum și o sub-dezvoltare a piețelor financiare, ceea ce duce la o alocare defectuoasă a resurselor umane și a capitalului. Aceste constrângeri frânează tranziția către o creștere economică cu valoare adăugată mai mare.
Starea Economică și Socială
Raportul Băncii Mondiale estimează că rata sărăciei în România, calculată la un prag de 8,3 dolari SUA pe zi (la paritatea puterii de cumpărare), se situa la 5,1% în 2024, un nivel similar cu cel din 2023. Deși România a înregistrat progrese în procesul de convergență cu Uniunea Europeană, avântul economic a încetinit. Această încetinire este atribuită blocajelor structurale care limitează distribuția uniformă a beneficiilor creșterii economice. În ciuda statutului de țară cu venit ridicat și a eforturilor semnificative în reducerea sărăciei și inegalității, acestea rămân printre cele mai ridicate din UE, cu disparități pronunțate între mediul urban și cel rural, dar și între diferitele regiuni.
Provocări Fiscale și Inflaționiste
Politica fiscală a contribuit la lărgirea deficitelor gemene – fiscal și extern – accentuând vulnerabilitățile economiei și amplificând riscurile macro-financiare. Creșterea economică rămâne inegală, fiind susținută preponderent de sectorul construcțiilor, impulsionat de finanțări din fonduri UE pentru infrastructură. Pe de altă parte, industria continuă să se contracte, afectată negativ de liberalizarea prețurilor la electricitate din iulie 2025, măsură ce a dus la creșterea costurilor și la erodarea competitivității. Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă presiuni inflaționiste semnificative, estimându-se o contribuție de cel puțin 2,2 puncte procentuale la inflația din 2026, în special prin impactul asupra prețurilor la energie. Acest șoc este prognozat să reducă creșterea PIB-ului din 2026 cu 0,4 puncte procentuale. Răspunsul guvernului a inclus plafonarea marjelor comerciale și restricționarea exporturilor de carburanți, însă riscurile de sărăcie se intensifică, efectele prețurilor la energie reprezentând o parte majoră a pierderilor de bunăstare. Se anticipează o ameliorare treptată a gradului de sărăcie pe termen mediu, condiționată de o creștere economică bazată pe investiții și de măsuri de stimulare țintite.
Sursa: hotnews.ro