Argeșul, dependent de Dacia și de rețeaua sa industrială
Dacia și 30 de furnizori din Argeș concentrează 61% din cifra de afaceri și 55% din angajații companiilor din top 100 județean. Reducerea activității uzinei de la Mioveni a început deja să afecteze furnizorii.
Uzina Dacia de la Mioveni și 30 de furnizori ai săi reprezintă cea mai mare concentrare economică din topul celor mai mari 100 de firme industriale din Argeș. Împreună, companiile au afaceri de 45 de miliarde de lei și 28.200 de angajați, ceea ce indică dependența puternică a economiei județene de industria auto.
Un pol industrial dominant
Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu afaceri de 29,9 miliarde de lei, un profit de 629 de milioane de lei și 10.556 de angajați. În jurul uzinei funcționează 30 de companii din top 100 al județului: 24 de producători de piese, un centru de servicii pentru oțel, trei operatori logistici și două firme de servicii industriale.
Cei 30 de furnizori au realizat împreună afaceri de 15,1 miliarde de lei și au avut 17.600 de angajați. Printre cele mai mari companii se numără Horse Romania, Lear, Adient, Euro Auto Plastic Systems, Bamesa Oțel, Leoni și GIC Nosag Metal. Alți 24 de furnizori apar sub locul 100 în clasamentul județean.
Efectele reducerii activității
În ultimii doi ani, numărul angajaților Dacia a scăzut de la 11.457, în 2023, la 10.556, în 2025. Compania și-a înjumătățit investițiile și a renunțat la proiectul de producție de 400.000 de unități pe an. Noul Spring este produs în Slovenia, iar modelul Striker în Turcia.
Reducerea activității s-a reflectat și în rândul furnizorilor. Numărul angajaților celor 30 de companii din top 100 a scăzut de la 19.100 la 17.600 într-un singur an, iar șase firme au încheiat anul 2025 pe pierdere. Lear a ajuns de la 4.583 de angajați în 2023 la 2.871, iar Leoni de la 2.776 la 1.948.
Un ecosistem folosit de mai multe companii
Argeșul găzduiește și companii care nu livrează produse către Dacia, dar care beneficiază de forța de muncă, subcontractorii, transportatorii și școlile de profil formate în jurul uzinei. Printre acestea se află CER Cleaning Equipment, Haulotte, Steinel Electronic, Elemaster, Askoll, Nidec și Kirchhoff Automotive.
În topul județean, grupul Fildas-Catena formează al doilea pol economic, cu șase companii și 14,8 miliarde de lei. Împreună, cele două nuclee depășesc 80% din cifra de afaceri a topului analizat. Totuși, evoluția Dacia rămâne esențială pentru industrie, iar conducerea companiei nu a comunicat un nou proiect pentru uzina de la Mioveni.
Următoarele evoluții depind de activitatea uzinei și de comenzile primite de furnizori. Scăderile de personal și rezultatele negative ale unor companii arată că efectele reducerii producției sunt deja vizibile în județ.
Sursa: www.zf.ro