Stocarea energiei nu ar fi garantat prețuri mai mici în România

România exportă energie solară atunci când producția depășește consumul, apoi importă în orele de seară, când are nevoie de energie. Deși lipsa capacităților de stocare este invocată drept explicație pentru prețurile ridicate de pe piața spot, materialul arată că existența stocării nu garantează tarife mai mici.

România produce când consumul este redus

De la 14 august, centrala nucleară de la Cernavodă nu a mai funcționat, potrivit materialului, din cauza debitului foarte redus al Dunării și a imposibilității răcirii celor două reactoare. În acest context, producția solară a devenit mai importantă, însă energia este generată în intervale în care consumul este redus.

România exportă surplusul către Bulgaria, iar seara, pe vârful de consum, importă energie la prețurile pieței. Articolul pune sub semnul întrebării ideea că stocarea ar fi suficientă pentru a reduce costurile: răspunsul prezentat la întrebarea dacă energia ar fi fost mai ieftină cu o capacitate adecvată de stocare este negativ.

Bulgaria are stocare, dar energia rămâne scumpă

Bulgaria este prezentată ca un exemplu european în dezvoltarea stocării, cu o putere de 5,7 GW în baterii, față de puțin peste 1 GW în România. Totodată, Bulgaria este exportatoare de energie, în timp ce România rămâne importatoare.

Cu toate acestea, energia spot din Bulgaria nu este semnificativ mai ieftină decât cea din România. Materialul menționează și că centrala nucleară bulgară, care contribuie cu 40% la mixul energetic, a continuat să funcționeze în timpul secetei. A fost folosită o soluție tehnică diferită de cea de la Cernavodă.

Prețul nu depinde doar de stocare

Stocarea este prezentată drept o tehnologie despre care discută investitorii și o posibilă soluție pentru integrarea energiei regenerabile. Totuși, comparația dintre cele două piețe arată că prezența bateriilor și statutul de exportator nu se traduc automat într-un preț spot semnificativ mai mic.

Situația descrisă include atât producția solară în perioade cu cerere redusă, cât și nevoia de import în orele de seară. Materialul nu identifică un singur factor care să explice prețul, dar contestă ideea că lipsa stocării ar fi, singură, răspunsul.

În continuare, România va avea de gestionat diferența dintre orele de producție solară și vârful de consum de seară, în timp ce comparația cu piața bulgară rămâne relevantă pentru evaluarea rolului stocării.

Sursa: www.zf.ro