România se pregătește pentru centre de date AI cu consum de sute sau mii de MW
Directorul Dispeceratului Energetic Național spune că au fost eliberate avize de racordare și pentru centre de date și că până în 2030 vor apărea astfel de capacități. Un hiper-centru AI de 1.000 MW ar consuma permanent cât Bucureștiul în cea mai caldă zi a anului.
Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național (DEN), a declarat că operatorul a eliberat avize tehnice de racordare (ATR) inclusiv pentru centre de date. El se așteaptă ca, până în 2030, în România să existe astfel de centre, cu un consum de „sute sau mii de MW”. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Focus Energetic.
Ivan nu a dat nume de companii. A spus însă că investitorii cu care discută apreciază mixul energetic al țării, adică investițiile în energie regenerabilă, dar și în centrale pe gaze, precum și resursele de gaze naturale.
Ce înseamnă un centru de date AI
Ivan nu a precizat explicit că vorbește despre centre dedicate inteligenței artificiale. Cifrele pe care le-a dat se potrivesc însă doar acestui tip de facilități. Spre deosebire de un centru clasic, care folosește procesoare obișnuite (CPU), unul pentru AI este construit în jurul unor plăci grafice foarte puternice (GPU), capabile să facă miliarde de calcule simultan.
Un dulap de servere AI poate consuma de câteva ori, uneori chiar de zece ori, mai mult curent decât unul dintr-un centru obișnuit. Produce și atât de multă căldură încât are nevoie de sisteme speciale de răcire, adesea cu lichid.
Un centru clasic consumă de regulă câțiva MW sau câteva zeci de MW. Marile campusuri AI ajung la sute de MW, iar cele mai ambițioase proiecte din lume depășesc 1.000 MW. Consumul României în orele de vârf este de aproximativ 8.000-9.000 MW, deci un singur centru de 1.000 MW ar prelua cam o zecime din el.
Un consum comparabil cu al Capitalei
Bucureștiul atinge un consum de 1.000 MW doar în zilele de caniculă, câteva ore pe zi, când aparatele de aer condiționat merg la maximum. Un hiper-centru AI ar cere aceeași putere permanent, zi și noapte, tot anul, pentru că serverele lucrează fără pauză și trebuie răcite constant.
Interesul marilor companii pare real. În iunie, HotNews a scris că Nvidia analizează piața din România pentru un centru de date. Reprezentanții companiei au refuzat să comenteze. Vicepreședintele Nvidia, Rod Evans, a spus pe 7 mai, la Data Center Forum de la București, că România are potențialul să devină un centru major pentru centre de date și AI.
Situația sistemului energetic
Ivan a descris vara acestui an drept dificilă: au fost momente în care sistemul a funcționat la limită. România a pus în funcțiune în 2026 capacități de 3.500 MW, iar până la finalul anului vor mai porni proiecte de 1.000 MW. În perioada în care unitățile nucleare au fost oprite, țara a pierdut 3 TWh, dar importurile au fost totuși mai mici decât în anul precedent.
Punerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă era programată inițial pentru marți. Între timp, reactorul 1 a fost închis din cauza unei defecțiuni tehnice, la câteva zile după repornire. Fiecare reactor are 700 MW, iar împreună asigură circa 20% din producția națională.
Ce urmează
După iarnă, din primăvară, sistemul ar urma să primească investiții importante. Ivan estimează capacități noi de 4.500 MW în 2027, poate chiar mai multe, plus instalații de stocare. Până atunci, a avertizat, iarna e la început și rezervele de alți combustibili nu oferă încredere că sistemul va face față oricărei situații.
Sursa: hotnews.ro