România rămâne pe radarul investitorilor în centre de date
Piața românească a centrelor de date ar putea crește cu aproximativ 20% pe an până în 2031, susținută de cloud, digitalizarea administrației și inteligența artificială. Investițiile depind însă de accesul la energie, autorizații și specialiști.
Piața centrelor de date din România este încă redusă față de principalele hub-uri din Europa de Vest, dar ar putea crește cu aproximativ 20% pe an în următorii ani. Extinderea serviciilor cloud, digitalizarea sectorului public și dezvoltarea inteligenței artificiale mențin România pe radarul investitorilor internaționali, potrivit lui George Topalov, Senior Sales Manager la Vertiv România.
O piață susținută de cloud și digitalizarea administrației
Unele estimări din industrie indică o creștere a puterii instalate de la aproximativ 78 MW în 2025 la peste 230 MW până în 2031. Calculul corespunde unei rate anuale compuse de creștere de circa 20%, pe fondul cererii pentru servicii cloud, aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță.
Un motor concret al cererii este proiectul Cloud-ului Guvernamental. Acesta se bazează pe patru centre de date, amplasate în București, Timișoara, Brașov și Sibiu, cu niveluri de reziliență Tier III/IV. România alocă 177 de milioane de euro prin PNRR pentru modernizarea și migrarea în cloud a aplicațiilor din sectorul public, fiind vizată trecerea a cel puțin 30 de aplicații și sisteme IT.
Investițiile depind de energie și autorizații
România atrage în continuare interes pentru proiecte de centre de date de mari dimensiuni și infrastructură pentru inteligență artificială. Printre exemple se află inițiativa Black Sea AI Gigafactory, pentru care Ministerul Finanțelor a anunțat în iunie 2026 că firme din opt țări și-au exprimat interesul.
George Topalov avertizează însă că interesul investitorilor nu reprezintă automat angajamente ferme. Trecerea proiectelor în etapa de construcție depinde de disponibilitatea infrastructurii rețelei electrice, obținerea autorizațiilor și asigurarea capacității de alimentare cu energie.
AI schimbă proiectarea centrelor de date
Sarcinile de lucru pentru inteligență artificială pot necesita de aproximativ cinci ori mai multă capacitate de alimentare și răcire decât un server tradițional, în același spațiu fizic. Dacă rack-urile IT funcționau în general la densități de 5-10 kW, în implementările AI 40 kW reprezintă deja limita inferioară, iar densități de peste 100 kW per rack devin tot mai frecvente. O arhitectură Vertiv pentru platforma NVIDIA GB300 NVL72 poate susține până la 142 kW per rack.
O parte dintre centrele existente pot susține anumite sarcini AI, dar trecerea la densități ridicate va necesita modernizări. Răcirea cu lichid, inclusiv tehnologia direct la cip, va câștiga teren, în timp ce soluțiile hibride vor fi folosite în facilitățile unde infrastructura AI este integrată alături de sisteme tradiționale. Consumul de apă va conta tot mai mult, iar Vertiv menționează și soluții de răcire fără consum de apă.
Pentru 2026, provocarea principală este pregătirea infrastructurii pentru cerințele de energie și răcire ale AI. În 2027, extinderea va depinde și de specialiști capabili să proiecteze, să opereze și să dezvolte aceste sisteme. Comisia Europeană identifică retenția specialiștilor TIC drept o provocare.
Urmează ca interesul investitorilor să fie transformat în proiecte concrete, în funcție de accesul la energie, autorizații, infrastructură și competențe specializate.
Sursa: www.economica.net