România, peste media UE la percepția riscului cibernetic
Angajații români percep un risc cibernetic mai mare decât media UE, însă 43% nu au făcut instruire de profil în ultimul an.
Datele unui Eurobarometru Flash publicat de Comisia Europeană arată o percepție mai ridicată a riscului cibernetic în rândul angajaților din România decât media Uniunii Europene. Potrivit Jurnalul, diferența se vede atât în evaluarea amenințărilor la adresa organizațiilor, cât și în felul în care salariații își apreciază propria expunere.
Sondajul Eurobarometru Flash 576, „Securitatea cibernetică la locul de muncă: sensibilizarea și pregătirea angajaților”, s-a desfășurat online între 27 aprilie și 8 mai 2026. Au fost intervievați peste 25.000 de cetățeni ai UE din toate cele 27 de state membre.
Riscul, perceput mai apăsat în România
Conform datelor citate de Jurnalul, 56% dintre angajații români consideră că organizația lor ar putea trece printr-un atac cibernetic în următoarele șase luni. Media UE este de 49%, ceea ce plasează percepția din România cu șapte puncte procentuale mai sus.
Când întrebarea privește direct persoana intervievată, diferența este mai mare: 54% dintre români spun că ei înșiși ar putea întâlni un atac cibernetic în același interval, comparativ cu 42% la nivel european. Totodată, 88% dintre respondenții români apreciază că un incident ar avea consecințe foarte grave sau destul de grave pentru organizația lor; în UE, procentul este de 83%.
La nivel european, trei din patru angajați spun că au întâlnit la serviciu e-mailuri, mesaje sau linkuri suspecte. Cea mai frecventă amenințare raportată este phishingul, menționat de 39% dintre respondenți. Urmează încercările de furt de date personale, cu 18%, atacurile malware, cu 17%, tentativele de furt de parole, cu 16%, și escrocheriile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, cu 15%.
Phishingul, cel mai raportat incident și în țară
În România, 28% dintre angajați spun că organizația lor s-a confruntat în ultimele șase luni cu e-mailuri frauduloase sau tentative de phishing, sub media UE de 39%. În schimb, încercările de furt de date personale sunt raportate de 20% dintre români, față de 18% în UE. Pentru malware, procentele sunt 19% în România și 17% la nivel european, iar pentru tentativele de furt de parole, 17% și, respectiv, 16%.
Jurnalul precizează că aceste rezultate măsoară ceea ce angajații știu despre incidentele petrecute în organizațiile lor. Ele nu includ situațiile despre care nu au fost informați sau care nu au fost detectate.
Încrederea declarată este, totuși, peste media europeană. 75% dintre angajații români se consideră foarte sau destul de încrezători că pot identifica un e-mail, mesaj sau link suspect, comparativ cu 72% în UE. În cazul unui videoclip fals generat de AI, proporția este de 63% în România, față de 48% la nivel european.
Instruirea rămâne punctul vulnerabil
La măsurile de bază, România este aproape de media UE: 49% dintre angajați indică existența unor norme sau orientări scrise, 46% spun că au proceduri ori canale clare de raportare, iar 45% menționează mesaje periodice de informare. În UE, cifrele sunt 49%, 45% și, respectiv, 45%.
Diferența apare la pregătire. Doar 57% dintre angajații români au participat în ultimele 12 luni la o formare sau activitate de sensibilizare privind securitatea cibernetică, față de 60% în UE. Dintre români, 32% au urmat o formare obligatorie, iar 25% una voluntară. Astfel, 43% nu au participat la nicio activitate de acest tip în ultimul an.
Pasul concret indicat de date este reducerea acestui gol: firmele au nevoie de instruire, reguli scrise, canale de raportare și informări periodice, tocmai reperele măsurate de Eurobarometru.