Atacurile cibernetice cresc în România: ținte și vulnerabilități

Atacurile cibernetice reprezintă o presiune tot mai mare pentru organizațiile din România, într-un context în care băncile, firmele de curierat și infrastructura financiară se află printre țintele urmărite de atacatori. Subiectul a fost semnalat de Economedia, care a relatat, pe 11 noiembrie, că atacurile cibernetice cresc în România.

Datele și analizele publicate anterior de aceeași publicație conturează o problemă care nu ține doar de marile companii sau de instituțiile centrale. De la campanii de impersonare prin e-mail până la lipsa planurilor de răspuns, riscurile pot afecta organizații din mai multe domenii.

Atacuri mai țintite asupra unor sectoare esențiale

Într-un material publicat pe 16 august, Economedia a relatat, citând Directoratul Național de Securitate Cibernetică, că hackerii atacă tot mai țintit în România. Printre principalele ținte indicate se numără băncile, curierii și infrastructura financiară.

Faptul că sunt vizate domenii folosite zilnic de populație și companii arată de ce securitatea cibernetică nu mai poate fi tratată exclusiv ca o chestiune tehnică internă. În astfel de situații, continuitatea serviciilor, comunicarea cu clienții și verificarea mesajelor suspecte devin elemente importante de protecție.

Economedia a mai publicat, pe 13 august, recomandări ale experților pentru IMM-uri, după un val de atacuri cibernetice. Materialul pune în discuție expunerea firmelor mici și mijlocii, care pot avea resurse mai limitate pentru prevenție și reacție.

Puține companii au planuri pentru un incident

O altă vulnerabilitate este lipsa pregătirii. Potrivit unui studiu PwC relatat de Economedia pe 28 octombrie, doar 22% dintre companiile din regiune au planuri împotriva atacurilor cibernetice.

Cifra nu descrie toate companiile din România în mod separat, însă indică o problemă de pregătire la nivel regional. Un plan de răspuns poate stabili cine verifică incidentul, cum sunt limitate efectele și ce comunicare este necesară atunci când o organizație este ținta unui atac.

În lipsa unei astfel de pregătiri, o tentativă de fraudă sau un incident tehnic poate produce întârzieri și confuzie. De aceea, semnalul transmis de studiul PwC este relevant în contextul creșterii atacurilor relatate de Economedia.

Instituțiile publice, expuse la impersonare prin e-mail

Riscurile nu se opresc la mediul privat. Într-o analiză publicată pe 28 iulie, Economedia a relatat că aproape jumătate dintre instituțiile publice din România pot fi impersonate prin e-mail. Același material arăta că un agent AI a identificat vulnerabilități la aproape 2.500 de site-uri.

Separat, Economedia a scris pe 18 iulie despre atacul cibernetic de la ANCPI. Potrivit publicației, directorul DNSC a susținut că atacul putea fi prevenit.

Pașii concreți rămân verificarea atentă a e-mailurilor, existența unui plan de reacție la incidente și corectarea vulnerabilităților identificate. Pentru firme și instituții, prevenția trebuie tratată ca o activitate constantă, nu doar după apariția unui atac.