
România, pe primul loc în UE la supraaglomerarea locuințelor pentru tineri
În 2025, 60% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în spații supraaglomerate, potrivit datelor Eurostat. Ponderea este cu circa 33 de puncte procentuale peste media Uniunii Europene.
În 2025, șase din zece tineri români cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau într-o locuință supraaglomerată, potrivit datelor Eurostat, oficiul european de statistică. România s-a clasat astfel pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene, la o distanță de circa 33 de puncte procentuale față de media europeană, de 27%.
România, la distanță de media europeană
Rata de 60% arată că problema locuirii supraaglomerate îi privește pe tinerii din România într-o proporție mai mare decât în celelalte țări membre menționate în clasament. Media Uniunii Europene a fost de aproape 27%, conform datelor citate.
După România, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în Letonia, cu 55%, Bulgaria, cu 53%, și Grecia, cu 48%. Valorile plasează aceste state în urma României în clasamentul prezentat.
Diferențe mari între statele membre
La polul opus, supraaglomerarea locuințelor a fost mai puțin întâlnită în rândul tinerilor din Cipru, unde rata a fost de sub 4%. În Irlanda, ponderea a fost puțin peste 7%, iar în Malta, de aproape 8%.
În alte state, indicatorul a avut valori intermediare. Ponderea tinerilor care locuiau în spații supraaglomerate era de 16% în Spania și Slovenia, de 19% în Franța și Finlanda și de aproximativ 21% în Germania, Austria și Portugalia.
Comparația evidențiază diferența dintre România și media europeană, precum și variațiile importante dintre țările incluse în datele prezentate. Materialul nu oferă detalii despre cauzele acestor diferențe sau despre măsuri care ar urma să fie luate.
Datele se referă la tinerii de 15-29 de ani
Indicatorul citat vizează tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani și situația locuirii în anul 2025. Informațiile provin din datele Eurostat menționate în material.
Prin urmare, cifrele descriu o categorie de vârstă și nu trebuie confundate cu o rată referitoare la întreaga populație. Datele prezentate permit compararea ponderilor între state, fără să detalieze numărul de persoane sau caracteristicile locuințelor.
În continuare, comparațiile se bazează pe valorile raportate pentru 2025: România ocupă primul loc în clasamentul prezentat, iar Cipru, Irlanda și Malta se află la nivelurile cele mai scăzute dintre țările menționate.
Sursa: www.zf.ro
