Ratingul României: cum ar putea ajunge riscul de țară în bugetul familiilor
S&P urmează să publice o nouă evaluare a României, al cărei rating suveran este BBB-, cu perspectivă negativă. O eventuală schimbare nu modifică automat ratele sau cursul, dar costurile de finanțare și presiunile asupra bugetului pot avea efecte în timp.
România așteaptă o nouă evaluare a ratingului suveran din partea S&P Global Ratings. În prezent, țara are calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade, cu perspectivă negativă. Decizia poate influența percepția investitorilor, însă efectele asupra populației nu sunt automate și depind de evoluția mai multor factori economici.
Ce indică ratingul BBB-
Ratingul exprimă evaluarea riscului ca statul să nu-și respecte obligațiile de plată. S&P ia în calcul, între altele, situația fiscală, datoria publică, economia, vulnerabilitățile externe, instituțiile și politica monetară. În cazul României, perspectiva negativă arată că agenția vedea riscuri orientate în jos și putea reduce ratingul în următorii doi ani dacă ajustarea fiscală se îndepărta semnificativ de scenariul său.
O eventuală modificare a ratingului nu schimbă mecanic dobânzile în ziua anunțului. Piețele pot anticipa din timp riscurile, iar reacția depinde și de ce așteptau deja investitorii, precum și de informațiile transmise de agenție despre deficit, creștere și fondurile europene.
Costurile statului și ale creditării
Statul se împrumută pentru a acoperi diferența dintre cheltuieli și venituri și pentru a refinanța datoriile ajunse la scadență. Dacă investitorii consideră că riscul a crescut, pot cere randamente mai mari. Costurile suplimentare cu dobânzile reduc spațiul disponibil pentru alte cheltuieli sau pot spori presiunea pentru venituri bugetare suplimentare.
Creditele populației nu se scumpesc automat după o decizie de rating. Dobânzile bancare depind și de politica monetară a BNR, inflație, ROBOR sau IRCC, costul finanțării băncilor, lichiditate, riscul clientului și concurență. Totuși, costuri de finanțare ridicate pentru stat pot contribui, în timp, la condiții mai scumpe în economie.
Cursul și efectele asupra bugetului familial
O deteriorare a percepției investitorilor poate pune presiune asupra leului, dar cursul depinde de numeroși factori, inclusiv fluxurile comerciale și financiare, dobânzi și apetitul global pentru risc. Dacă leul se depreciază, unele importuri pot deveni mai scumpe, iar o parte din cost poate ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.
Pentru bugetul public, combinația dintre deficit, datorie în creștere și dobânzi ridicate poate duce la o combinație de venituri mai mari, cheltuieli reduse sau creștere economică suficientă pentru a susține încasările. Impactul se poate vedea în anii următori, inclusiv în taxe, investiții și servicii publice. Randamentele mai mari la titlurile de stat pot avantaja creditorii prin dobânda încasată, dar reflectă un preț asociat riscului, inflației sau lichidității.
Următorul reper este comunicatul S&P: agenția poate păstra BBB- și perspectiva negativă ori poate modifica ratingul. Investitorii vor urmări atât decizia, cât și evaluarea riscurilor și a evoluțiilor viitoare.
Sursa: hotnews.ro