Programul de guvernare: deficit sub 3% din PIB în 2031, IMCA dispare și apare „exit tax”

Programul de guvernare al guvernului Niculescu, de 122 de pagini, propune măsuri noi cu țintă socială, dar promite respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025–2031. Documentul este conceput pentru intervalul rămas până la alegerile legislative din 2028.

Obiectivul declarat este un deficit sub 3% din PIB în 2031. Măsurile cu impact bugetar vor intra în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor și a surselor.

Fiscalitate: IMCA dispare, apare „exit tax”

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) dispare de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025. Guvernul spune că nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea lui. Programul nu menționează impozitul pe cifra de afaceri al băncilor, de 4%, ceea ce ar putea însemna că acesta rămâne.

Guvernul introduce și o taxă nouă, impozitarea la ieșire (exit tax). Mecanismul urmărește impozitarea câștigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice în alte jurisdicții, conform standardelor europene și internaționale.

Pentru 2027–2028, efortul de consolidare vine în principal din cheltuieli și dintr-o colectare mai bună. Veniturile cresc prin lărgirea bazei impozabile și revizuirea facilităților, iar principiul cotei unice se menține.

Cheltuieli publice și salarii

Programul prevede că nu va exista nicio cheltuială nouă neprevăzută în buget, iar achizițiile care nu sunt urgente se amână. Nu va exista nici cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente. Cheltuielile cu personalul bugetar vor scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.

Legea salarizării unitare ar urma să fie adoptată în 2027 și să respecte acest plafon. Legea trebuia adoptată în 2026, dar nu a fost, iar România a pierdut din această cauză 700 de milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană s-a opus cererii actorilor sociali de fonduri suplimentare, de 12 miliarde de lei anual, adică 0,6% din PIB.

Administrația va fi reorganizată: agențiile cu atribuții suprapuse se comasează, iar posturile vacante se ocupă doar în domeniile prioritare. Subvențiile se acordă pe bază de indicatori de performanță și plan de restructurare. Sprijinul social nou va fi țintit, pe bază de testare a veniturilor, cu impact bugetar estimat și durată limitată.

Datorie publică și sprijin pentru mediul privat

Dobânzile la datoria publică sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în 2026 și 2027. Programul prevede mai multă finanțare în lei pe măsură ce deficitul scade, iar programele Tezaur și Fidelis continuă. Românii au investit până acum 75 de miliarde de lei în titluri de stat.

Creșterea economică din 2027–2028 trebuie să vină din investiții private și producție locală. În 2026 au fost aprobate trei scheme de ajutor de stat, dedicate producției locale, tehnologiilor avansate și diasporei.

Ce urmează

Anul 2027 aduce constrângeri suplimentare: dispar granturile PNRR, dobânzile rămân ridicate, iar cheltuielile cu apărarea cresc. Eliminarea IMCA, indexarea pensiilor și sprijinul pentru categoriile vulnerabile trebuie să încapă în aceeași ecuație bugetară. Legea salarizării unitare este așteptată în 2027, iar măsurile cu impact bugetar vor fi incluse în bugetele anuale, cu costurile și sursele făcute publice.

Sursa: www.zf.ro