Peste 50 de instituții fără controale DNSC, potrivit Snoop
Investigația Snoop, preluată de RFI, arată că zeci de instituții publice importante nu au fost controlate de DNSC.
O investigație Snoop, semnalată în revista presei de RFI România, ridică semne de întrebare privind protecția digitală a unor instituții esențiale. Potrivit materialului, peste 50 de entități, inclusiv spitale mari și instituții din zona cadastrului, nu ar fi trecut prin controale ale Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Miza nu este doar una tehnică. Sistemele acestor instituții gestionează date medicale, informații personale, acte de proprietate și servicii publice de care depind milioane de oameni.
Ce semnalează investigația
Snoop arată că, în cazul unor organizații importante din sectorul public, verificările de securitate cibernetică realizate de DNSC nu au acoperit toate instituțiile relevante. În lipsa unor controale periodice și documentate, nivelul real de pregătire împotriva atacurilor informatice poate rămâne neclar.
Este importantă o distincție: absența unui control nu dovedește automat că o instituție a fost compromisă sau că sistemele sale sunt nesigure. Arată însă că există o zonă de risc și de incertitudine. Fără evaluări independente, vulnerabilități precum parole slabe, aplicații neactualizate, acces prea larg la baze de date ori copii de siguranță insuficient protejate pot fi descoperite prea târziu.
DNSC are rolul de a coordona și sprijini securitatea cibernetică la nivel național, inclusiv în relația cu entitățile esențiale și importante. Datele publicate de instituție arată, de altfel, volumul mare de vulnerabilități comunicate organizațiilor din România. Problema indicată de investigație ține de acoperirea efectivă a controalelor și de claritatea responsabilităților.
De ce spitalele și cadastrul sunt ținte sensibile
Spitalele sunt ținte atractive pentru grupările de ransomware, deoarece activitatea lor nu poate fi oprită ușor. Un atac poate afecta programările, accesul la dosarele pacienților, comunicațiile interne sau funcționarea echipamentelor conectate la rețea. Presiunea de a relua rapid activitatea poate transforma astfel de organizații în ținte profitabile pentru infractori.
În cazul serviciilor de cadastru, riscul vizează în special integritatea și disponibilitatea datelor despre proprietăți. Blocarea accesului la documente sau manipularea neautorizată a unor evidențe poate întârzia tranzacții, succesiuni, înscrieri și proceduri administrative. Chiar și atunci când datele nu sunt alterate, indisponibilitatea unui sistem public produce costuri pentru cetățeni și firme.
Securitatea nu se rezumă la un antivirus instalat pe calculatoare. Ea presupune inventarierea sistemelor, actualizări rapide, separarea rețelelor, autentificare multifactor, copii de siguranță testate și planuri clare de răspuns la incident.
Cine răspunde și ce trebuie urmărit
Responsabilitatea este împărțită. Conducerile instituțiilor trebuie să asigure resurse, personal și proceduri, în timp ce autoritățile de coordonare trebuie să stabilească standarde, să verifice respectarea lor și să urmărească remedierea problemelor. Pentru public, transparența este la fel de importantă: trebuie să fie clar ce instituții sunt evaluate, ce deficiențe majore sunt constatate și în ce termen sunt corectate.
Pașii concreți sunt controale bazate pe risc, audituri independente, termene publice de remediere și exerciții reale de răspuns la atacuri. În paralel, spitalele și instituțiile care administrează date critice trebuie să testeze periodic restaurarea copiilor de siguranță și continuitatea serviciilor.