Nazare: bugetul pe 2027 pornește de la un deficit de 5% din PIB

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că guvernul pornește în construcția bugetului pe 2027 de la un obiectiv inițial de deficit de 5% din PIB. Declarația a fost făcută la o dezbatere despre sentimentul antreprenorilor față de viitor, organizată de revista de business NewMoney. Ministrul consideră că o proiecție credibilă ar putea duce la ridicarea perspectivei de rating a României de la negativ la stabil.

Un obiectiv ambițios pentru 2027

Estimarea oficială pentru 2026 este un deficit de 6,2% din PIB. Reducerea la 5% înseamnă o ajustare de aproximativ 4-5 miliarde de euro. Ea poate veni din cheltuieli mai mici decât în acest an, din venituri mai mari sau dintr-o combinație a celor două.

Nazare a enumerat pașii care urmează: prima rectificare, emisiunea de eurobonduri, pregătirea bugetului pe 2027 și a măsurilor aferente, apoi a doua rectificare. Potrivit lui, acești pași, împreună cu o proiecție credibilă pe 2027, „ne deschid calea către oportunități importante”.

Ratingul și „securea” de deasupra capului

Ministrul a explicat că, dacă agențiile de rating constată că bugetul este credibil și că execuția din 2026 arată îmbunătățiri, prima consecință ar fi menținerea ratingului. Menținerea lui în primul trimestru din 2027 și o execuție bună în 2027 ar deschide posibilitatea ridicării perspectivei de la negativ la stabil. Urmează trecerea de la stabil la pozitiv, iar abia apoi România ar putea spera la o îmbunătățire a ratingului.

Nazare a spus că astfel ar scăpa „de securea” cu care trăiește țara de la un trimestru la altul, riscul de a pierde calificativul de investiții. El a descris ratingul, la fel ca deficitul bugetar, drept „o protecție pentru toți românii”: a economiilor, a investițiilor și a locurilor de muncă. Pierderea calificativului de investiții ar avea, în opinia lui, efecte „catastrofale” pentru economie.

Amintirea Troicii

Ministrul a făcut și o referire la perioada în care România a avut acorduri cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, cunoscute drept „Troica”. Atunci, a spus el, reprezentanții acestora veneau la două sau trei luni, iar autoritățile aflau ce pot, ce nu pot și ce sunt obligate să facă. Nazare era la acea vreme în minister. „Nu mai vreau, nu îmi doresc ca țara mea să mai treacă prin așa ceva”, a spus el.

În 2009-2010, România a luat 20 de miliarde de euro de la FMI. Potrivit materialului, motivul nu a fost datoria publică, de doar 15% din PIB, ci datoria externă privată pe termen scurt, nesustenabilă. Băncile străine au cerut totodată lichidarea liniilor de rezervă de 13 miliarde de euro depuse la BNR. Creditele în euro și franci elvețieni au devenit ulterior o povară pentru persoanele fizice cu venituri în lei. Reprezentanții BNR avertizează acum că și firmele cu credite în valută, dar fără venituri în valută, pot avea dificultăți mari.

Ce urmează

Primii pași concreți sunt prima rectificare bugetară, emisiunea de eurobonduri și pregătirea bugetului pe 2027, urmate de a doua rectificare. Evaluarea agențiilor de rating din primul trimestru din 2027 va arăta dacă ținta de 5% este considerată credibilă.

Sursa: www.zf.ro