Managerii cer finanțare adaptată nevoilor pacienților

Managerii unor spitale publice din București spun că actualele mecanisme de finanțare și normare nu mai reflectă volumul și complexitatea activității din marile unități medicale. La conferința ZF Health & Pharma Summit 2026, aceștia au cerut o reformă care să lege resursele de nevoile pacienților și au susținut ideea unui campus medical cu rol universitar.

Finanțarea, raportată la activitatea medicală

Spitalul Universitar de Urgență București primește zilnic aproximativ 600 de pacienți la camera de gardă, iar ambulatoriile înregistrează între 1.700 și 1.800 de consultații pe zi. La acestea se adaugă circa 400 de consultații în secția exterioară de stomatologie, peste 60.000 de internări continue anual și peste 100.000 de spitalizări de zi. Managerul unității, Cătălin Cîrstoiu, a descris activitatea drept o „industrie“ dificil de susținut financiar.

Cîrstoiu a afirmat că problema nu ține doar de nivelul finanțării, ci și de organizarea sistemului, pe care o consideră neadaptată realității medicale și demografice. În opinia sa, costurile tratamentelor și complexitatea cazurilor nu sunt reflectate suficient de actualele mecanisme de decontare.

Anca Coliță, managerul Institutului Clinic Fundeni, a cerut ca normarea personalului să nu mai fie făcută în principal în funcție de numărul de paturi. Ea a susținut raportarea la pacient și la nevoile de asistență, precum și o finanțare care să țină cont de complexitatea actului medical, inclusiv între secții ale aceluiași spital.

Personalul și condițiile de lucru

Valeriu Gheorghiță, director general al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“, a spus că performanța unei unități nu depinde doar de clădiri și echipamente, ci și de pregătirea și stabilitatea echipelor medicale. Potrivit acestuia, nivelul de performanță al spitalului este limitat atunci când resursa umană nu ține pasul cu infrastructura.

Gheorghiță a atras atenția că volumul de muncă, burnoutul și climatul organizațional influențează decizia personalului medical de a rămâne într-o unitate. El a susținut că investițiile trebuie însoțite de perspective de dezvoltare profesională și de posibilitatea de a lucra în echipe funcționale.

Un posibil campus medical

Managerii au vorbit și despre potențialul Bucureștiului de a deveni un hub medical regional, prin concentrarea de specialiști și infrastructură universitară. Vlad Negulescu, managerul Institutului Național de Endocrinologie „C.I. Parhon“, a dat ca exemplu activitatea în chirurgia endocrină a colegilor săi.

Gheorghiță a spus că Spitalul „Agrippa Ionescu“ dezvoltă în Ilfov un concept de campus care va reuni infrastructura de sănătate cu componenta educațională.

În continuare, propunerile managerilor vizează regândirea finanțării și a normării, alături de dezvoltarea campusului medical aflat în lucru în Ilfov.

Sursa: www.zf.ro