Leul pierde 1,36% față de euro în octombrie, iar randamentele urcă peste 7%
În primele trei săptămâni din octombrie, euro a urcat de la 5,2777 la 5,3485 lei, iar randamentele la titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la 7,14%. Datele indică o creștere a primei de risc pentru România și un apetit mai scăzut pentru activele în lei.
Leul s-a depreciat cu 1,36% în raport cu euro în primele trei săptămâni din octombrie, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut din nou. Datele indică mai degrabă o tendință de creștere a primei de risc a României și o diminuare a apetitului investițional pentru lei.
Cursul și limitele flotării
Euro a câștigat 7,18 bani în octombrie, urcând de la 5,2777 lei la 1 octombrie la 5,3485 lei la 23 octombrie.
Economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, arată într-o analiză că leul are un regim de flotare liberă, dar că BNR a limitat, de-a lungul timpului, fluctuațiile mari ale cursului EUR/RON. Pentru o economie cu importuri intense, această politică are avantaje: o depreciere semnificativă ar crește rapid costul intern al bunurilor importate. Stabilitatea cursului acționează astfel ca o a doua ancoră nominală, alături de ținta de inflație.
Tătaru subliniază însă că BNR se află în fața unui compromis. Poate permite o depreciere nominală mai mare și importă inflație suplimentară pe termen scurt, sau poate limita deprecierea și accepta o deteriorare treptată a competitivității costurilor. România a ales în mare parte o versiune modificată a celei de-a doua variante, combinând stabilitatea cursului cu o creștere rapidă a salariilor și o inflație persistentă. Ajustarea necesară a fost redirecționată către o apreciere reală și un deficit mai mare al contului curent. Evaluările FMI sugerează că moneda ar putea fi supraevaluată semnificativ, dar estimările sunt supuse unei incertitudini considerabile.
Randamentele și investitorii nerezidenți
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat românești a coborât la 16,7% în iulie 2026, de la 19,5% la începutul anului. În 2024, ponderea ajunsese la aproximativ 24–25%. Vânzarea titlurilor nu înseamnă automat ieșire de valută, deoarece investitorii pot reinvesti în alte active locale. Reducerea ponderii trebuie verificată și în valoare absolută, nu doar ca procent din totalul datoriei.
Randamentele la titlurile pe 10 ani au crescut puternic în a doua jumătate a lunii septembrie, de la 6,71%, apoi au corectat după decizia S&P de a menține ratingul României, la începutul lui octombrie. Ulterior au rămas volatile, în jurul valorii de 7%. De circa trei zile, odată cu deprecierea leului, au urcat la 7,14%, iar pe perioade scurte ale zilei au atins 7,22%, în 22 octombrie 2026.
Riscul politic și fiscal
Reuters a semnalat la începutul lui octombrie presiunea asupra ratingului suveran, pe fondul crizei politice, al acumulării rapide a datoriei și al riscului ca ajustarea deficitului bugetar să deraieze. Specialiștii RoEM-UBB FSEGA arată că randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a depășit 6% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Instalarea unui nou guvern reduce temporar incertitudinea, dar piețele vor evalua mai ales capacitatea acestuia de a adopta și executa măsuri credibile de consolidare fiscală. Pentru curs contează și dacă investitorii cred că România își poate finanța deficitul fără să-și deterioreze riscul de credit.
Ce urmează
Dacă deprecierea leului, creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor continuă să se suprapună, ele pot indica o prime de risc mai mare cerută de investitori. În scenariul nefavorabil, riscul ar fi retrogradarea României în categoria speculativă. Concluzia studiului ING este că trecerea de la inflație și salarii mari la dezinflație, și de la un model bazat pe consum la unul bazat pe investiții și productivitate, este un proces de durată.
Sursa: www.economica.net