Legea burnout a fost respinsă definitiv de Camera Deputaților

Camera Deputaților, for decizional, a respins pe 4 noiembrie 2026 proiectul PL-x 263/2026, cunoscut drept Legea burnout. Inițiativa fusese depusă de 27 de parlamentari din mai multe formațiuni politice, printre care senatorii Irineu Darău și Cynthia Păun. Respingerea este definitivă, însă inițiatorii spun că nu renunță la reglementarea prevenirii epuizării profesionale.

Parcursul proiectului

Potrivit publicației Hacking Work, proiectul fusese respins anterior de Senat, pe 23 martie. În septembrie, comisiile pentru muncă și sănătate ale Camerei Deputaților au dat și ele raport de respingere, iar Guvernul transmisese un punct de vedere negativ.

Prima inițiativă, depusă în 2024 și retrasă ulterior, urmărea atât prevenirea burnoutului, cât și protecția persoanelor afectate, inclusiv prin servicii medicale și indemnizații. Varianta din 2026 a eliminat mecanismele de compensare și s-a concentrat pe prevenire, cu obligații mai restrânse pentru angajatori. Nici aceasta nu a obținut majoritatea necesară.

Ce prevedea proiectul

Textul urmărea definirea epuizării profesionale și introducerea unor mecanisme de prevenție și de identificare timpurie a riscurilor la locul de muncă. Angajatorii ar fi avut obligația să își informeze anual salariații despre riscurile de epuizare și despre metodele de prevenire. Angajații ar fi putut semnala situații de burnout fără teama unor represalii.

Printre măsurile propuse se numărau un ghid național pentru prevenirea epuizării profesionale și instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale. Angajatorii ar fi putut suporta parțial sau integral costurile unor servicii de sprijin psiho-emoțional, iar părțile ar fi putut conveni un concediu de refacere profesională.

Obiecțiile din procesul legislativ

Într-un interviu acordat Hacking Work, Cynthia Păun și Irineu Darău au arătat că principalele obiecții au vizat suprapunerea cu prevederile existente privind securitatea și sănătatea în muncă, dificultatea evaluării riscurilor psihosociale și lipsa de claritate a unor mecanisme. Ministerul Muncii a susținut că legislația actuală permite deja abordarea acestor riscuri. Reprezentanții patronatelor au exprimat îngrijorări privind obligațiile suplimentare și posibilele consecințe juridice pentru angajatori.

Ce urmează

Inițiatorii vor organiza în decembrie o dezbatere cu reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor, specialiști în medicina muncii și securitatea și sănătatea în muncă, autorități și organizații interesate. Scopul este identificarea unor soluții care să aibă sprijinul mai multor părți, înainte de redactarea unei noi inițiative. Una dintre variantele analizate este modificarea legislației existente privind securitatea și sănătatea în muncă, în locul unei legi separate.

În paralel, Hacking Work, care susține campania #VremLegeaBurnout și a strâns aproape 15.000 de semnături, pregătește propriul pachet de propuneri pentru analiză juridică și consultări cu specialiști.

Sursa: start-up.ro