Inflația din România este de patru ori mai mare decât în Ungaria

În septembrie, inflația anuală a ajuns la 6,6% în România, față de 1,6% în Ungaria. Diferența contrastează cu situația din 2022–2023, când Ungaria avea cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, de aproape 26%.

Ungaria a trecut de la inflație ridicată la scăderi de prețuri

În perioada de vârf, prețurile din Ungaria au fost influențate de cheltuieli electorale mari, deficite, deprecierea forintului și scumpirea importurilor de energie. Primele măsuri anti-inflație au inclus înghețarea prețurilor la alimentele de bază și plafonarea carburanților și utilităților. Aceste intervenții au fost urmate de scumpiri la alte produse, în timp ce retailerii încercau să-și recupereze marjele.

Guvernul Orbán și-a rafinat ulterior măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat și a adus stabilitate forintului. Moneda s-a apreciat de la începutul anului, iar banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Alimentele se ieftinesc de câteva luni, iar retailerii cer eliminarea limitelor impuse marjelor de profit. Ei susțin că măsura ar aduce mai multe promoții, nu scumpiri mari; Magyar nu a dat încă un răspuns clar.

Serviciile și carburanții apasă asupra prețurilor din România

În România, inflația a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, apoi a urcat la 6,6% în septembrie, potrivit INS. Evoluția din vară a reflectat stingerea efectelor eliminării plafonului la energie și ale majorărilor de TVA și accize de anul trecut.

Serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an. Motorina a ajuns să coste cu 37,6% mai mult decât în urmă cu un an, iar benzina cu 28,4%; chiriile au urcat cu 39%. În schimb, prețurile alimentelor au crescut în medie cu 3%. Unele produse s-au ieftinit: fructele proaspete cu 16%, cartofii cu 3,6% și făina cu 3%. Cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, însă câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv.

Dobânda și estimările pentru anii următori

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie și estimează o creștere a inflației până la finalul anului. Banca indică scumpirea carburanților, a energiei și a altor materii prime, inclusiv agroalimentare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei din acest an. Economiștii nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027.

FMI estimează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027. Pentru Ungaria, prognoza este de 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027, peste noua țintă de 2,5%; FMI recomandă Budapestei să-și reducă cheltuielile, măsuri care ar putea împinge prețurile în sus. În Polonia, inflația a fost de circa 4% în septembrie, iar guvernul a pus evoluția pe seama carburanților.

În lunile următoare, evoluția prețurilor va depinde de presiunile asupra energiei, carburanților și materiilor prime, iar decizia privind dobânda-cheie rămâne neschimbată până la o eventuală reevaluare a BNR.

Sursa: www.zf.ro