Gazul se ieftinește, curentul rămâne scump: România, în fruntea creșterilor din UE

Prețul gazelor naturale a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2026, dar energia electrică nu a urmat aceeași direcție. România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului curentului pentru gospodării din Uniunea Europeană, de 51,9% față de anul precedent, conform datelor Eurostat publicate pe 30 octombrie.

Prețuri medii în scădere, diferențe mari între state

Prețul mediu al energiei electrice pentru gospodăriile din UE a fost de 0,28 euro pe kilowatt-oră (kWh) în primul semestru din 2026, în scădere cu 2,2% față de a doua jumătate a anului 2025. Gazele naturale s-au ieftinit mai mult: prețul mediu a scăzut cu 10,2%, la 0,11 euro pe kWh, cel mai redus nivel din primul semestru al anului 2022.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prețul curentului a crescut în 13 țări, a scăzut în 11 și a rămas stabil în trei. După România au urmat Irlanda, cu 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%. În Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%.

În termeni absoluți, gospodăriile irlandeze au plătit cea mai scumpă energie electrică, 0,39 euro pe kWh, urmate de Germania și Belgia, cu 0,36 euro. Cea mai ieftină a fost în Ungaria, la 0,11 euro pe kWh. Ajustate în funcție de puterea de cumpărare, datele plasează România, Polonia și Cehia printre țările cu cea mai mare povară relativă.

Sprijinul retras și taxele revenite

Diferențele nu țin doar de prețurile angro. România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și companii în iunie 2025, iar Polonia a încheiat o măsură similară pentru gospodării la finalul aceluiași an. Consumatorii din ambele țări au fost astfel mai expuși prețurilor pieței în prima jumătate din 2026.

Taxele și alte impuneri reprezintă acum 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din cel al gazelor pentru gospodării. Reintroducerea lor treptată explică parțial de ce ieftinirea angro nu s-a văzut integral în facturi.

Pe piața gazelor, prețurile au scăzut în 12 state membre și au crescut în șapte. România, Croația și Slovacia au avut cele mai mari creșteri.

Rolul regenerabilelor și o relaxare fragilă

Potrivit Agenției Europene de Mediu, volatilitatea prețurilor gazelor a adăugat aproximativ 13 miliarde de euro la costurile angro ale energiei electrice în UE în primele 16 săptămâni ale anului 2026. Producția din surse regenerabile, cu o pondere de 44%, a economisit aproximativ 29 de miliarde de euro. Estimările privesc piețele angro, nu economii directe pentru gospodării.

ACER arată că conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat între 18 și 33 de miliarde de euro la factura importurilor de gaze ale Europei. Întreruperile livrărilor de GNL din Qatar prin Strâmtoarea Ormuz au intensificat concurența cu Asia pentru surse alternative.

Ce urmează

La 1 noiembrie, depozitele de gaze din Europa erau pline în proporție de 74,62%, sub media pe nouă ani. Europa intră astfel în iarnă cu rezerve relativ limitate, pe o piață globală incertă, iar relaxarea de prețuri din prima jumătate a anului ar putea fi temporară.

Sursa: hotnews.ro