
Drona explodată în Portul Constanța: ipoteza controlului rus
Evaluările preliminare indică faptul că drona maritimă explodată pe 5 iunie în Portul Constanța ar fi fost preluată de Rusia.
Evaluările preliminare ale Administrației Prezidențiale indică ipoteza că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța, la 5 iunie, ar fi fost preluată sub control de Federația Rusă. Ancheta nu este încheiată, iar autoritățile subliniază că detaliile tehnice și juridice urmează să fie stabilite de instituțiile competente.
Informațiile au fost relatate de Ziare.com, care citează un răspuns transmis de Administrația Prezidențială către Antena 3 CNN. Potrivit acestei poziții, cazul este analizat în continuare deoarece investigațiile au identificat elemente a căror lămurire necesită mai mult timp decât se estimase inițial.
Ce arată evaluările preliminare
Administrația Prezidențială arată că, pentru moment, evaluările susțin ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă. Instituția precizează însă că nu formulează o concluzie definitivă: natura exactă a incidentului, cauzele, eventualele răspunderi și toate implicațiile de securitate rămân în competența autorităților abilitate.
Potrivit sursei citate de Ziare.com, explozia a fost provocată de un mecanism automat de autodistrugere, aspect confirmat de partea ucraineană. Relatarea amintește că un fenomen de preluare a controlului unor astfel de aparate a fost identificat și de alte state aliate, în special de țările baltice.
În noaptea de 4 spre 5 iunie, forțele ucrainene au pierdut patru drone maritime. Autoritățile române au fost informate că acestea erau programate să se autodistrugă începând cu ora 10:26. Drona descoperită în Dana 78 a explodat la 10:27, după evacuarea completă a zonei. Alte trei explozii au fost confirmate ulterior în largul Mării Negre, fără victime sau pagube, conform informațiilor prezentate de Administrația Prezidențială.
Măsuri discutate pentru port și litoral
În raportul preliminar invocat de instituție, incidentul este descris drept unul cu potențial major de risc, gestionat de autoritățile române în baza protocoalelor și legislației existente, fără victime și fără pagube semnificative. Ancheta a evidențiat totodată nevoia de măsuri suplimentare.
Printre acestea se află un flux unic de comunicare și notificare între instituțiile române și forțele ucrainene, pe care Administrația Prezidențială îl indică drept deja implementat. Este analizată și dezvoltarea unui mecanism interinstituțional mai eficient pentru situații speciale și de criză.
De asemenea, autoritățile evaluează accelerarea modernizării apărării portuare și maritime, inclusiv sisteme integrate de detectare a dronelor maritime și sisteme antidronă, în conexiune cu infrastructura NATO. România a început, chiar în ziua incidentului, un dialog cu Ucraina, partenerii din Uniunea Europeană și aliații NATO, mai arată informațiile transmise public.
Ce urmează
Investigația continuă pentru obținerea de date tehnice suplimentare. Până la finalizarea ei, ipoteza controlului rus rămâne una preliminară, iar măsurile de securizare anunțate sunt în evaluare sau în curs de consolidare.
