Drona din Portul Constanța: ARSVOM, încă fără reparații
Drona explodată în Portul Constanța a lăsat ARSVOM cu clădiri avariate, iar fondurile pentru reparații nu erau alocate după patru luni.
Incidentul din Portul Constanța readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii de la Marea Neagră. Potrivit relatărilor Știrile ProTV, drona care s-a autodetonat pe 5 iunie era prezentată în reportajele publicate de post drept o dronă ucraineană, iar consecințele exploziei sunt încă vizibile după patru luni.
Ce spun relatările despre drona ajunsă în port
În materialul publicat pe 25 septembrie, Știrile ProTV precizează că aparatul era de tip Sargan 3000 și putea transporta până la 500 de kilograme de explozibil. Conform aceleiași surse, drona făcea parte dintr-un grup de patru aparate ale armatei ucrainene, pentru care fusese pierdut controlul cu o zi înainte, în apropiere de Sevastopol, la 250 de kilometri de țărmul românesc.
Deflagrația a afectat o parte din dana Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, ARSVOM. Un material Știrile ProTV publicat pe 27 septembrie ridică ipoteza că episodul ar putea fi privit în cheia unui posibil prim atac al Rusiei împotriva unui stat NATO. Totuși, informațiile factuale prezentate în reportajul publicat anterior de aceeași publicație identifică drona ca ucraineană.
În lipsa unor date suplimentare prezentate în sursele consultate, ipoteza trebuie tratată cu prudență, nu ca o concluzie confirmată. Cert este că explozia produsă în port a avut efecte directe asupra unei instituții responsabile de intervențiile de salvare pe mare.
ARSVOM lucrează încă în clădiri avariate
La patru luni de la explozie, clădirile ARSVOM din Portul Constanța erau încă grav afectate, potrivit reportajului semnat de Cristian Matei și Paul Angelescu pentru Știrile ProTV. Geamurile sparte de suflul exploziei nu fuseseră înlocuite definitiv, iar angajații își mutaseră birourile departe de zonele în care bucăți de tavan riscau să cadă.
În zona scafandrilor, ferestrele au fost acoperite provizoriu cu plastic. Un angajat a spus în reportajul emisiunii „România, te iubesc!” că nu știe cum va funcționa instituția iarna. Camera de odihnă pentru scafandrii care asigură permanența pe timpul nopții avea pereți crăpați, bucăți de tavan căzute și panouri subțiri de plastic la geamuri, care ar putea fi afectate de o furtună.
Explozia a distrus trei magazii ale agenției, împreună cu bunuri și echipamente folosite pentru intervențiile scafandrilor și pentru operațiunile de depoluare pe mare, mai arată Știrile ProTV.
Fondurile pentru reparații nu au ajuns
Directorul ARSVOM, Iulian Crețu, a declarat pentru Pro TV că instituția nu primise niciun buget nici măcar pentru punerea în siguranță a clădirilor. El a spus că nu există o dată precisă sau un orizont pentru începerea lucrărilor, invocând inclusiv pericolul pentru oameni din halele avariate.
Pe 6 iunie, la o zi după explozie, președintele Nicușor Dan declara că instituția va primi fonduri pentru reparații „relativ repede”. La patru luni distanță, potrivit reportajului, reparațiile nu erau începute.
Pașii concreți rămași sunt punerea în siguranță a spațiilor, alocarea bugetului și stabilirea unui calendar verificabil pentru reparații. Aceste măsuri sunt necesare înainte ca activitatea ARSVOM să intre în sezonul rece în aceleași condiții precare.