
Doar 2,3 milioane de români au ales cartea electronică de identitate
Doar 2,3 milioane de români au optat pentru cartea electronică de identitate, reprezentând 92% dintre cei care și-au făcut sau reînnoit buletinul. România a redus succesiv ținta finanțată prin PNRR, pierzând peste jumătate din fondurile prevăzute inițial pentru acest proiect.
Implementarea cărții electronice de identitate
După mai mult de un an de la extinderea cărții electronice de identitate (CEI) la nivel național, 2,3 milioane de români au optat pentru noul document. Aceștia reprezintă 92% dintre persoanele care și-au făcut pentru prima dată buletinul sau și l-au reînnoit.
Buletinele electronice au fost emise inițial, începând din 2021, printr-un proiect pilot în județul Cluj. Emiterea în București și în restul țării era estimată până la sfârșitul anului 2023, însă extinderea s-a realizat abia în perioada aprilie-mai 2025. Noul document urmează să înlocuiască treptat actuala carte de identitate până în august 2031.
Până la sfârșitul lunii august, buletinele electronice sunt eliberate gratuit prin finanțarea PNRR. Din septembrie, Guvernul ar trebui să asigure gratuitatea din alte surse.
Țintele PNRR și problemele administrative
România trebuia să elibereze gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, printr-o finanțare PNRR de 70 de milioane de euro. Ținta a fost redusă ulterior la 3,5 milioane de beneficiari, ceea ce a dus la pierderea a 21 de milioane de euro. Ulterior, obiectivul a fost revizuit la 2,1 milioane de documente, iar alocarea financiară a fost redusă la 29,4 milioane de euro. În total, România a pierdut 57% din banii PNRR prevăzuți pentru CEI, adică peste 40 de milioane de euro.
Un procent mai ridicat de cetățeni au preferat vechiul buletin în județele Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău.
Implementarea a fost afectată și de lipsa echipamentelor necesare pentru citirea noilor acte. Unele instituții nu pot verifica documentele electronice, iar în anumite situații solicită oamenilor să aducă acte deja încărcate în sistem sau să se prezinte la ghișeu. În acest context au apărut inițiative legislative prin care autoritățile să verifice datele direct în Registrul național de evidență a persoanelor, fără să mai solicite sau să păstreze copii ale actului de identitate.
Sursa: www.profit.ro