Deficitul de apă devine un risc economic pentru țările Dunării

Nivelurile scăzute ale Dunării readuc în atenție riscurile economice ale deficitului de apă, care pot afecta simultan transportul, producția de energie, industria și turismul. Juliette Lassman, analistă în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), atrage atenția că seceta a devenit mai costisitoare, iar țările au nevoie de reguli și măsuri de prevenție stabilite din timp.

Cooperarea și regulile, esențiale în gestionarea apei

Guvernanța apei este dificilă deoarece implică mai multe niveluri de administrație, sectoare și categorii de actori. Principiile OCDE privind guvernanța apei definesc 12 condiții pentru sisteme eficiente, care folosesc bine resursele și includ părțile interesate. Printre elementele necesare se numără responsabilități clare, coordonarea politicilor, finanțare adecvată, reglementări solide și monitorizarea progreselor.

Riscurile precum seceta, inundațiile și poluarea nu se opresc la granițele administrative. De aceea, OCDE recomandă cooperarea la nivelul bazinelor hidrografice. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea oferă țărilor din bazin un cadru comun pentru schimbul de informații și coordonarea acțiunilor privind aceste probleme.

De la intervenție la prevenirea crizelor

Potrivit analizei OCDE prezentate în interviu, crizele legate de apă scot adesea la iveală lacune privind responsabilitățile, nivelul de decizie și resursele disponibile. Trecerea de la reacția la crize la gestionarea riscurilor presupune folosirea prognozelor climatice, a monitorizării în timp real și a scenariilor pentru a identifica din timp zonele vulnerabile.

Autoritățile pot stabili anticipat cum se ajustează utilizarea apei când deficitul se accentuează și cum sunt protejați utilizatorii vulnerabili. Analista indică Programul Delta din Țările de Jos drept exemplu: acesta folosește scenarii climatice și socioeconomice pentru a orienta acțiunile prezente, cu sprijinul unui comisar dedicat și al Fondului Delta.

Orașele, expuse la secetă și inundații

Concentrarea populației, a companiilor și a infrastructurii face ca efectele secetei și inundațiilor să fie costisitoare în mediul urban. Extinderea construcțiilor în zone expuse și impermeabilizarea solului pot agrava riscurile, în timp ce planificarea teritorială, zonarea și gestionarea apelor pluviale pot contribui la reducerea expunerii.

Zonele umede urbane, renaturarea râurilor și sistemele de retenție și reutilizare a apelor pluviale pot absorbi surplusul de precipitații și stoca apă pentru perioadele secetoase. Măsurile răspund astfel ambelor tipuri de risc, în loc să le trateze separat.

Lassman va participa la București, pe 14 octombrie, la Climate Change Summit, la Palatul Parlamentului; accesul este gratuit, pe baza înscrierii prealabile. În bazinul Dunării, cooperarea și regulile pregătite din timp rămân pașii concreți evidențiați pentru gestionarea riscurilor legate de apă.

Sursa: www.economica.net