Cum s-ar transmite o retrogradare suverană, de la bănci la cetățeni
Simone Mirani, de la CRIF Ratings, spune că efectele unei retrogradări suverane s-ar putea propaga de la obligațiunile statului la bănci și apoi la gospodării și companii. În evaluarea sa, problema datoriei României ține mai ales de ritmul creșterii, alimentat de deficit.
O eventuală scădere a ratingului suveran al României s-ar putea transmite de la stat la bănci și apoi către companii și gospodării, prin costuri mai mari și o cerere mai redusă. Simone Mirani, managing director al CRIF Ratings, consideră că nivelul datoriei nu este, în sine, îngrijorător, dar avertizează asupra vitezei cu care deficitul o poate împinge în sus.
Cum s-ar propaga o retrogradare
Potrivit lui Mirani, ratingul unei companii private nu este legat automat de cel al țării în care activează. Evaluarea depinde și de mediul economic, de perspectivele de creștere, de exporturi și de cerere. Un producător care livrează componente unui constructor auto german, de exemplu, nu ar fi afectat direct de o scădere a ratingului României.
Băncile au o legătură mai strânsă cu statul, iar în evaluarea marilor agenții ratingul lor depășește rareori cu mai mult de una sau două trepte ratingul suveran. Mirani spune că o retrogradare a țării cu o treaptă ar putea fi urmată de una similară pentru băncile locale, fie ele de stat sau private.
Ordinea descrisă de analist începe cu obligațiunile suverane, continuă cu băncile și ajunge la entitățile de stat, precum serviciile publice. Acestea s-ar confrunta cu costuri mai mari. Pentru gospodării, achizițiile pot deveni mai scumpe, iar companiile pot resimți dobânzi mai mari și o reducere a cererii.
Creșterea și convergența din ultimul deceniu
CRIF și-a revizuit ușor în jos prognoza de creștere economică pentru România și estimează un interval cuprins între o ușoară contracție și un avans de 0,4%. Mirani spune că inflația, aflată încă la un nivel foarte ridicat, îl preocupă mai mult decât diferența dintre estimări apropiate ale creșterii. Agenția anticipează o scădere a inflației și o redresare a PIB-ului anul viitor.
În perspectiva ultimului deceniu, analistul indică o creștere reală a PIB-ului României de 38%, față de 17% media Uniunii Europene. PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de la aproximativ 57–58% din media europeană în 2015 la 80% în prezent, potrivit cifrelor prezentate de Mirani. El avertizează însă că avansul nu ar trebui stimulat cu orice preț.
Datoria publică și presiunea deficitului
CRIF estimează datoria publică la aproximativ 62% din PIB în acest an și se așteaptă să ajungă la 64%. Mirani apreciază că nivelul nu este, în sine, unul rău în comparație cu valorile menționate pentru Italia, Franța și media europeană. În schimb, deficitul poate face ca datoria să crească mai repede.
Analistul atrage atenția că un cost mai ridicat al datoriei accelerează acumularea acesteia. Totodată, dacă deficitul este ajustat prin creșteri de taxe, creșterea economică poate stagna. În opinia sa, contează nu doar valoarea datoriei, ci și direcția și viteza evoluției ei.
În continuare, CRIF anticipează scăderea inflației și o redresare a PIB-ului anul viitor. Evoluția deficitului și panta datoriei rămân aspectele concrete de urmărit în evaluarea riscului suveran.
Sursa: hotnews.ro