Cum ajung copiii în medii violente online, explicat de doi ofițeri de poliție
Doi ofițeri din structuri dedicate ale Poliției Române explică ce sunt infracțiunile motivate de prejudecată și cum pot evolua discursurile extremiste online. Cazul din Bistrița a readus subiectul în atenția publică.
Pe 19 octombrie, un elev de 13 ani din Bistrița a intrat înarmat cu un briceag în școala gimnazială la care învață și a rănit o profesoară și un elev. Procurorii spun că atacul a fost premeditat și motivat ideologic. Doi ofițeri de poliție care investighează astfel de fapte explică, într-un interviu pentru HotNews, cum funcționează acest domeniu.
Ce înseamnă o infracțiune motivată de prejudecată
Comisarul-șef Mădălina Mărgineanu conduce Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură. Ea spune că orice infracțiune comună poate deveni una motivată de ură atunci când este comisă din prejudecata autorului. Prejudecata trebuie să vizeze unul dintre criteriile protejate de articolul 77, litera h, din Codul Penal, între care etnia și naționalitatea.
O amenințare adresată cuiva pentru greutatea sa rămâne o infracțiune obișnuită, pentru că persoanele supraponderale nu sunt o categorie protejată. Nici polițiștii sau magistrații nu sunt o categorie protejată. Ei beneficiază de o protecție specială prin infracțiuni precum ultrajul, dar o jignire adresată unui polițist pentru că este polițist nu este o infracțiune motivată de ură.
Biroul a fost înființat în 2021, printr-un ordin de ministru, în cadrul unui proiect cu finanțare norvegiană. Nu are birouri în teritoriu, dar în fiecare județ există câte un polițist responsabil pe această linie de muncă.
De la discursul în „bulă” la extremism
Mircea Tonița este șeful Serviciului de Investigare a Infracțiunilor de Terorism. El spune că mulți dintre cei urmăriți nu comit neapărat acte de terorism, ci ajung în zona extremismului. Ei se informează online despre atentate și caută cum pot omorî pe cineva sau cum pot face o bombă. El descrie aceasta drept latura cea mai periculoasă a extremismului.
Mădălina Mărgineanu dă exemplul infracțiunilor antisemite. Discuțiile pot începe cu desenarea de zvastici și pot escalada până la ideea de a pune o bombă, ceea ce intră deja sub legea terorismului. Până atunci, conversațiile se petrec într-o „bulă”, iar anchetatorii nu știu exact cine participă. Totul se întâmplă online, iar conturile se schimbă des, ceea ce îngreunează urmărirea.
Tonița spune că persoanele radicalizate sunt de obicei oameni izolați, fără carieră sau realizări. Mulți provin din familii dezorganizate și au ajuns adulți fără repere.
Cum se împart cazurile între structuri
Când o anchetă a biroului scoate la iveală elemente de terorism, cazul este preluat de colegii de la crimă organizată, care lucrează cu DIICOT. Dacă acolo nu se constată astfel de elemente, cazul revine, de regulă, pe OUG 31/2002.
Un exemplu dat este Radio Camarad, un post care emitea online. Administratorul a fost trimis în judecată. Activitatea postului a fost oprită prin solicitări către cele două servicii de hosting, unul din țară și unul din Germania, în baza Digital Services Act. Mărgineanu spune că legea nu funcționează chiar cum trebuie și că a fost o colaborare mai greoaie. Postul a încălcat legea prin cuvântările difuzate în anumite intervale orare.
Ce urmează
Băiatul din Bistrița a postat înainte de atac mesaje și simboluri asociate cu extrema dreaptă. Ancheta privind atacul continuă. Tot în octombrie, DIICOT a reținut pentru amenințări teroristice un tânăr care a amenințat minorități etnice și religioase.
Sursa: hotnews.ro