Criza Dunării uscate adâncește stagflația în România, avertizează ING
România se confruntă cu o criză economică agravată de seceta Dunării, care alimentează stagflația și amenință inflația, conform unei analize ING Bank.
Seceta prelungită a Dunării amenință să adâncească criza economică a României, avertizează o analiză a ING Bank. Țara se confruntă deja cu stagflație, o situație în care inflația este ridicată, iar economia se află în recesiune. Un șoc energetic persistent, cauzat de scăderea nivelului apelor, ar putea compromite ținta de inflație de 6% stabilită pentru acest an. Sectorul industrial, care a înregistrat deja o scădere de 3,1% în primele cinci luni, este cel mai vulnerabil în fața acestei crize.
Potrivit lui Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank, scăderea Dunării duce la creșterea costurilor de transport, afectează producția de energie electrică și, potențial, producția alimentară. Această situație are un caracter stagflaționist, reducând producția economică și contribuind simultan la creșterea costurilor. Analiza subliniază că episodul actual reflectă nu doar un șoc climatic, ci și consecințele unor investiții întârziate în infrastructura critică a țării. În acest context, fondurile europene, în special prin PNRR, reprezintă o oportunitate esențială pentru a crește reziliența României la astfel de fenomene.
CONSECINȚELE SCĂDERII DEBITULUI DUNĂRII
Debitul Dunării la Baziaș, punctul de intrare în România, a atins la 31 iulie un nivel de 1.600 de metri cubi pe secundă, mult sub media de 4.700 de metri cubi înregistrată în mod normal pentru luna iulie. Ulterior, debitul a scăzut și mai mult, ajungând la 1.500 de metri cubi. Această reducere drastică a avut multiple consecințe: transportul fluvial a fost parțial perturbat, irigațiile au fost restricționate, iar mai multe servicii de feribot au fost suspendate. De asemenea, autoritățile au fost nevoite să gestioneze cu atenție nivelurile barajelor pentru a asigura necesarul de apă de răcire pentru centrala nucleară de la Cernavodă.
Economia României a început a doua jumătate a anului 2026 într-o stare de stagnare, cu o producție industrială în declin prelungit și o inflație ridicată. Previziunile indică o contracție a PIB-ului de 0,5% în acest an, după o creștere modestă de 0,7% în 2025. În lipsa unor rezerve ciclice semnificative, economia românească se află într-o poziție vulnerabilă pentru a absorbi un nou șoc de ofertă, cum este cel generat de seceta Dunării.
Sursa: www.economica.net