
Cotele scăzute ale Dunării îngreunează navigația pe cele trei brațe din Deltă
Un comandant Navrom Delta SA spune că pe brațele Chilia, Sfântu Gheorghe și Sulina navigația se face greu din cauza apelor mici. Cele mai dificile praguri sunt pe Chilia, unde ar fi necesare dragaje.
Navigația pe cele trei brațe ale Dunării se desfășoară cu dificultate din cauza cotelor scăzute ale fluviului, potrivit unui comandant cu experiență din cadrul societății Navrom Delta SA. Cele mai dificile praguri sunt pe brațul Chilia, dar probleme apar și pe brațele Sfântu Gheorghe și Sulina.
Praguri dificile pe Chilia și Sfântu Gheorghe
Navrom Delta SA asigură transportul regulat de persoane și de mărfuri între orașul Tulcea și localitățile înconjurate de ape din Deltă. Comandantul navei Moldova, Vali Moldoveanu, a declarat că pe brațul Chilia, la granița româno-ucraineană, se află cele mai dificile praguri.
Potrivit acestuia, în zonă Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați nu are obligația de a interveni pentru asigurarea adâncimilor minime necesare navigației, la fel ca pe brațul Sfântu Gheorghe. „Pe Chilia, trebuie să mergi cu viteză redusă, ca să nu atingi fundul fluviului. Ar trebui făcute dragaje. Sunt vreo trei sau patru praguri care pun probleme navigației”, a spus comandantul.
Pe brațul Sfântu Gheorghe, el a indicat un prag dificil pentru navele fluviale, între kilometrii 101 și 103.
Șenal îngustat pe Sulina
Pe brațul Sulina există adâncime, însă apele scăzute au îngustat șenalul navigabil. Apar astfel zone în care întâlnirea și depășirea navelor maritime sunt mai greu de făcut. „Trecem de navele maritime, unde am prins că se mai lărgește șenalul navigabil, sau așteptăm navele maritime care coboară unde se poate face întâlnirea fără evenimente”, a afirmat Vali Moldoveanu.
Brațul Sulina face parte din Dunărea maritimă, care cuprinde fluviul de la vărsarea în Marea Neagră, pe canalul Sulina, până în apropiere de Brăila, și este prima cale navigabilă pentru vase maritime de mare tonaj din România. Primele lucrări hidrotehnice pentru îmbunătățirea navigației pe acest braț au fost coordonate de inginerul șef Charles Hartley, angajat al Comisiei Europene a Dunării. Ele au dus la creșterea cu peste 50% a cantității produselor transportate de nave în perioada 1858-1861, potrivit lucrării „România și Comisia Europeană a Dunării”, de Ștefan Stanciu.
Cel mai scăzut nivel văzut de comandant
Navigator pe Dunăre din anul 1988, Vali Moldoveanu a spus că nivelul fluviului este cel mai mic dintre cele pe care le-a văzut în activitatea sa.
Într-un alt material publicat de Radio România Constanța se arată că debitul Dunării la intrarea în țară va rămâne la 1.300 de metri cubi pe secundă în următoarele cinci zile, apoi va crește ușor.
Comandantul a precizat că situația navigației se va îmbunătăți dacă va ploua în amonte. Până atunci, navele merg cu viteză redusă pe Chilia, iar pe Sulina așteaptă acolo unde șenalul nu permite întâlnirea sau depășirea navelor maritime. Pentru Chilia, el a spus că ar trebui făcute dragaje.
Sursa: www.radioconstanta.ro
