Consiliul Concurenței investighează modul în care băncile folosesc scorul Biroului de Credit

Consiliul Concurenței a deschis o nouă investigație care îi privește pe membrii Biroului de Credit. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a precizat că este vorba despre mai multe bănci decât în ancheta privind ROBOR. El a mai spus că verificările ar urma să fie finalizate la începutul anului viitor.

Ce suspiciune există

Potrivit lui Chirițoiu, schimbul de informații despre clienți între bănci este normal, deoarece ajută la eliminarea clienților rău-platnici. O bancă nu ar trebui să acorde un credit unui client care nu și-a onorat obligațiile față de o altă bancă. Scorul este calculat de Biroul de Credit.

Problema ridicată de autoritate ține de metodologie. Când un client interoghează și solicită credite la mai multe bănci, el este depunctat. Consiliul Concurenței se întreabă dacă mecanismul nu duce la blocarea mobilității clienților, adică dacă cei care vor să treacă de la o bancă la alta nu sunt penalizați prin modul de calcul al scorului.

Chirițoiu a subliniat că, deocamdată, există suspiciuni, nu o concluzie. El a adăugat că investigații similare există în SUA, iar în Polonia s-a deschis recent una. La întrebarea dacă sunt posibile noi amenzi, a răspuns afirmativ: o suspiciune de încălcare a legii poate duce la sancțiuni.

Amenzile din ancheta ROBOR

Consiliul Concurenței a sancționat în 7 iunie 2026 zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, adică 710 milioane de euro la valoarea din vară. Motivul a fost coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR, o încălcare a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Cele mai mari sume au fost aplicate Băncii Transilvania (875,74 milioane de lei), Băncii Comerciale Române (577,36 milioane de lei) și Raiffeisen Bank România (442,49 milioane de lei). Au urmat BRD (412,47 milioane de lei), ING Bank (405,91 milioane de lei), UniCredit Bank (431,03 milioane de lei) și CEC Bank (332,98 milioane de lei). Exim Banca Românească a primit 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank 45,86 milioane de lei, iar Intesa Sanpaolo România 28,1 milioane de lei. Banca Transilvania a mai primit 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.

Chirițoiu a spus atunci că decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar. Ea se referă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR. A mai precizat că decizia a fost luată în unanimitate de Plenul instituției.

Poziția BNR și impactul asupra creditelor

Banca Națională a României nu are în vedere modificarea reglementărilor actuale privind ROBOR. Poziția ei rămâne cea exprimată public: susține cadrul actual, care respectă principiile și recomandările internaționale. BNR nu vede motive de revizuire a lui.

Totuși, BNR a pregătit deja un proiect de regulament pentru schimbarea modului de calcul al ROBOR, în acord cu decizia Consiliului Concurenței. Economica.net a relatat că banca centrală așteaptă hotărârile instanțelor în procesele intentate de bănci.

Impactul ar putea fi larg. ROBOR este referința pentru creditele în lei cu dobândă variabilă contractate înainte de mai 2009. IRCC, folosit după această dată, se calculează tot în funcție de ROBOR. ROBOR este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele.

Ce urmează

Investigația privind băncile membre ale Biroului de Credit ar urma să fie finalizată la începutul lui 2027. Dacă suspiciunile se confirmă, pot urma sancțiuni. În cazul ROBOR, proiectul BNR depinde de deciziile instanțelor.

Sursa: www.economica.net