Canalul Bâstroe, între istorie și îngrijorări actuale

Canalul ucrainean Bâstroe, un subiect tensionat de lungă durată în relațiile dintre România și Ucraina, a revenit recent în atenția publică. Discuțiile sunt alimentate de îngrijorările legate de debitul scăzut al Dunării și de speculațiile privind impactul lucrărilor hidrotehnice ucrainene asupra fluviului.

Context istoric și intervenții în Delta Dunării

Directorul general al Institutului GeoEcoMar, Adrian Stănică, a subliniat importanța contextului istoric. Acesta a menționat că, încă din secolul al XIX-lea, intervențiile hidrotehnice realizate de români în Delta Dunării au redus debitul de apă pe brațul Chilia de la aproximativ 60% la 40% în prezent. Concomitent, debitul a crescut pe celelalte două brațe ale fluviului. Adrian Stănică a reamintit că, după Războiul Crimeei, în 1856, brațul Chilia prelua peste două treimi din apa Dunării, reflectând distribuția naturală a apelor și aluviunilor. Astăzi, acest procent a scăzut considerabil.

Lucrări recente și percepția publică

În februarie 2023, ministrul Transporturilor de la acea dată a semnalat public că Ucraina ar efectua lucrări de dragare pe canalul Bâstroe, ceea ce ar putea afecta mediul și Delta Dunării. Ulterior, s-a clarificat că acuzațiile au fost exagerate, iar lucrările ucrainenilor au constat în operațiuni de întreținere la cele două capete ale canalului, la intersecția cu brațul Chilia și cu Marea Neagră.

Cu toate acestea, în rândul publicului român persistă temeri că transportul naval de mărfuri de pe canalul Sulina ar putea fi deviat către Bâstroe. În contextul actual al unui debit extrem de scăzut al Dunării, a apărut și speculația că o parte din apa fluviului s-ar putea scurge pe canalul ucrainean în urma lucrărilor efectuate la intersecția dintre Bâstroe și Chilia. Adrian Stănică avertizează că, într-o situație de criză reală cauzată de debitul scăzut al Dunării, astfel de speculații ar putea amplifica tensiunile sociale.

Sursa: hotnews.ro