Atac cibernetic în Republica Moldova: datele a 750.000 de persoane, extrase din sisteme guvernamentale

Datele personale a aproximativ 750 de mii de persoane au fost extrase din sistemele guvernamentale ale Republicii Moldova, în urma unor atacuri cibernetice desfășurate în perioada 19–23 octombrie. Incidentul scoate la iveală vulnerabilități în protecția datelor și ridică întrebări despre capacitatea statului de a preveni astfel de situații, transmite Radio Chișinău.

Riscul fraudelor și al ingineriei sociale

Potrivit analistului Ion Tăbârță, escrocii ar putea folosi informațiile furate pentru a înșela oamenii, dându-se drept angajați ai băncilor, ai poliției sau ai altor instituții publice. Expertul subliniază totuși că furtul datelor nu înseamnă automat accesul la conturile bancare.

El a spus că sistemul de securitate digitală „nu este atât de bine dezvoltat pe cât s-a crezut sau pe cât s-a creat impresia”. Ion Tăbârță avertizează că date reale, precum numele, IDNP-ul, informațiile despre familie sau pensie, ar putea fi folosite pentru a contacta cetățenii prin telefon, SMS sau rețele sociale.

Încrederea în instituții și datele care nu pot fi schimbate

Experta în securitate cibernetică Natalia Spînu atrage atenția că, dincolo de riscul financiar, atacul afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Ea precizează că datele precum numele, data și locul nașterii nu pot fi schimbate la fel de ușor ca o parolă. Odată ajunse în circuitul fraudelor, ele pot fi revândute și reutilizate ani la rând.

În opinia sa, sunt necesare investiții în trei direcții: oameni, proceduri și, abia apoi, tehnologie. Din informațiile comunicate public, în jur de 15 specialiști ar fi apărat sistemele țării în timpul incidentului. Natalia Spînu spune că ei au făcut o muncă importantă, dar că o țară nu se poate baza pe un număr atât de mic de oameni, care trebuie recrutați și plătiți corespunzător pentru a nu pleca din sistem.

Proceduri clare și control al accesului

Experta cere ca, pentru fiecare serviciu digital, să se știe cine îl întreține, cine îl monitorizează, cine poate decide oprirea lui în caz de urgență și cine informează cetățenii. Fără responsabilități clare și fără consecințe atunci când controalele lipsesc, spune ea, riscul este ca aceleași greșeli să fie repetate.

Pe plan tehnic, fiecare serviciu ar trebui să verifice cine solicită datele și dacă are dreptul să le acceseze. Natalia Spînu mai propune limitarea numărului de solicitări, astfel încât un serviciu destinat cetățenilor să nu permită extragerea unui volum uriaș de informații fără ca sistemul să declanșeze o alertă.

Ce urmează

Specialiștii cer investiții în securitate cibernetică, personal calificat și măsuri clare de protecție. Ei mai solicită ca persoanele afectate să fie informate individual despre datele care le-au fost compromise.

Sursa: www.profit.ro