83 de instituții publice au cumpărat software Kaspersky, deși este interzis
Registrele de achiziții arată 131 de achiziții de produse Kaspersky făcute de instituții publice după includerea pe lista neagră din martie 2023. Printre cumpărători este și un institut cu contracte cu NATO și MApN.
Peste 80 de instituții publice din România au continuat să achiziționeze produse de securitate cibernetică de la compania rusă Kaspersky, deși acestea se află pe o listă neagră a guvernului din martie 2023. Informația provine din registrele de achiziții publice, potrivit organizației Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP). Printre cumpărători se numără și un institut de cercetare cu contracte cu NATO și Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Interdicția și încălcările
După invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, România a adoptat în 2022 o lege care interzicea instituțiilor publice să achiziționeze software de securitate cibernetică legat de entități sau persoane fizice rusești. În martie 2023, guvernul a inclus oficial produsele fabricate de Kaspersky pe o listă neagră.
Documentele privind achizițiile publice arată că, între martie 2023 și septembrie 2026, 83 de instituții și autorități publice au făcut 131 de achiziții ale software-ului interzis. Printre cumpărători s-au aflat administrații municipale, școli, spitale și agenții de stat specializate.
Sebastian Burduja, deputat care era ministru al cercetării și digitalizării la momentul adoptării restricțiilor, a atribuit încălcarea lipsei de personal pentru aplicarea legii. El a adăugat: „așa cum bănuim cu toții, probabil că există o tendință pro-rusă în cadrul instituțiilor de stat românești”.
Cazul institutului de cercetare
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației a achiziționat licențe antivirus pe doi ani pentru trei dispozitive, la mai puțin de două luni după intrarea în vigoare a listei negre. Centrul de cercetare are contracte cu NATO, cu MApN și cu Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” și generează date clasificate.
Într-o declarație transmisă prin e-mail, institutul a afirmat că „produsul achiziționat nu a fost niciodată instalat sau utilizat efectiv pe vreun computer, server sau alt sistem IT aparținând institutului”.
Poziția Kaspersky și contextul internațional
Kaspersky a respins acuzațiile privind potențialele amenințări la adresa securității. Compania a transmis prin e-mail că „nu are legături necorespunzătoare cu niciun guvern” și că acuzațiile decurg din „climatul geopolitic actual, mai degrabă decât dintr-o analiză tehnică a securității software-ului Kaspersky”. Ea a precizat că „nicio parte nu a prezentat dovezi publice că produsele companiei ar putea reprezenta o amenințare”.
Compania a fost fondată în 1997 de fostul inginer sovietic în domeniul apărării Eugene Kaspersky și s-a confruntat cu o atenție intensă la nivel global. Statele Unite au interzis multe dintre produsele sale în 2024, iar Italia, Germania și Lituania au instituit măsuri de eliminare treptată sau au emis avertismente oficiale.
Ce urmează
Conform legislației române, ignorarea interdicției constituie o contravenție administrativă, pedepsită cu amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.
Sursa: www.go4it.ro