miercuri, 16 septembrie 2026RSS
25,3 milioane de alerte cibernetice în România, în 2025
Foto: AlphaTradeZone / Pexels
Securitate

25,3 milioane de alerte cibernetice în România, în 2025

7 septembrie 2026 · Redacția Știri MG

Datele DNSC prezentate de Observator News arată 25,3 milioane de evenimente cibernetice în 2025 și vulnerabilități majore în firme.

În România, peisajul digital a rămas la un nivel de amenințare „ridicat” în 2025, potrivit datelor DNSC prezentate de Observator News. Senzorii Directoratului au înregistrat 25.307.028 de evenimente relevante de securitate cibernetică, într-un context în care phishingul, frauda și compromiterea conturilor au crescut puternic.

Cifrele arată nu doar un volum mare de alerte, ci și schimbarea metodelor. Atacatorii au vizat instituții publice, companii și infrastructuri critice, folosind inclusiv inteligență artificială, deepfake, spoofing telefonic și exploatarea vulnerabilităților software, relatează Observator News pe baza raportului anual al DNSC.

Phishingul a devenit principalul vector

Conform aceleiași surse, în 2025 au fost raportate 4.975 de incidente de phishing, față de 2.917 în 2024, o creștere de 70,6%. Phishingul a reprezentat 36,09% din totalul incidentelor raportate către DNSC. În datele colectate de senzori, tentativele de penetrare prin campanii de phishing au ajuns la 7.251.708, față de 941.076 în anul anterior.

Fraudele și tentativele de fraudă au urcat de la 2.061 la 3.937 de cazuri, adică cu 91%. Totodată, incidentele de compromitere a conturilor au crescut de la 248 la 1.125, o majorare de 353%. Potrivit relatării Observator News, multe cazuri au avut la bază ingineria socială prin aplicații de mesagerie și folosirea unor linkuri care solicitau coduri de autentificare sau alte date de acces.

Ransomware-ul a rămas una dintre cele mai serioase riscuri pentru organizații. DNSC a gestionat 256 de incidente majore în 2025, cu peste 153% mai multe decât în anul precedent. Articolul notează că printre grupările monitorizate se află LockBit, RansomHub, KillSec, Akira, Qilin, Safepay, Fog și Lynx; unele sunt asociate sau aliniate cu Federația Rusă, însă originea exactă nu a putut fi confirmată în mai multe situații.

Infrastructurile și companiile, în vizor

Pe lângă 7.251.708 tentative de phishing, DNSC a detectat 5.879.193 de încercări de tip brute-force, 5.315.696 de scanări pentru colectarea de informații și 4.282.152 de evenimente asociate traficului nejustificat. Încercările de exploatare a vulnerabilităților au crescut de la 14.590 în 2024 la 292.117 în 2025.

Sectorul bancar a concentrat 71,09% dintre incidentele raportate pe sectoare economice, urmat de serviciile poștale și de curierat. Administrația publică a reprezentat 3,13%, energia 2,90%, sănătatea 2,30%, iar transporturile 1,43%, conform datelor citate de Observator News.

DNSC a informat 2.020 de instituții publice și operatori de servicii esențiale despre peste 43.000 de vulnerabilități exploatabile identificate în infrastructuri IT&C expuse public. Au fost analizate în detaliu 121 de vulnerabilități cu severitate ridicată sau critică și identificate 734 de adrese IP vulnerabile ori cu risc foarte ridicat.

Pregătirea firmelor rămâne o problemă

Un alt material Observator News, bazat pe un studiu Frames și Infosec Center, arată că peste 70% dintre firmele din România sunt expuse direct atacurilor cibernetice. În barometrul derulat între 30 iunie și 2 iulie 2026, șapte din zece antreprenori au spus că nu au luat măsuri suplimentare de securitate; 53% se bazează pe echipele IT și pe soluțiile clasice de protecție software, iar 87% dintre firme nu au un protocol special pentru gestionarea incidentelor.

Cele două materiale indică valori diferite pentru 2024: articolul din august menționează 25.567.341 de evenimente, iar cel din iulie indică aproximativ 27.080.000. Datele trebuie citite cu prudență, fiind prezentate în articole diferite ca informații centralizate de DNSC.

Pașii concreți rezultați din aceste date sunt clari: companiile trebuie să își stabilească un protocol de gestionare a incidentelor, să reducă dependența de parole reutilizate și să trateze cu atenție mesajele, apelurile și linkurile care solicită date de autentificare sau plăți.