131 de achiziții Kaspersky în instituții, după interdicție

Săptămâna Financiară relatează că 83 de instituții publice au făcut, în total, 131 de achiziții de produse Kaspersky, deși software-ul era interzis în România. Informația apare în două materiale publicate vineri, 16 octombrie 2026, care indică aceeași dimensiune a situației: 83 de instituții și 131 de achiziții înregistrate.

Subiectul atrage atenția asupra modului în care au fost realizate achizițiile publice în cazul unui software despre care publicația precizează că era deja interzis în România. Datele prezentate de Săptămâna Financiară pun în discuție atât numărul instituțiilor implicate, cât și repetarea cumpărărilor.

Aceleași cifre, în două relatări publicate în aceeași zi

Primul material menționat de Săptămâna Financiară are titlul „83 de instituții publice au făcut 131 de achiziții Kaspersky, deși software-ul era interzis în România”. A doua relatare, publicată tot vineri, 16 octombrie 2026, formulează situația astfel: „83 de instituții publice au cumpărat Kaspersky după interdicția din România: 131 de achiziții înregistrate”.

Cele două titluri indică același fapt principal: achiziții Kaspersky realizate de instituții publice după momentul interdicției menționate de publicație. Numărul instituțiilor este de 83, iar numărul achizițiilor raportate este de 131.

În lipsa unor detalii suplimentare în informațiile disponibile aici, nu pot fi precizate numele instituțiilor, tipurile exacte de produse sau servicii cumpărate, valoarea achizițiilor, perioadele exacte ale fiecărei cumpărări ori explicațiile oferite de autoritățile implicate. Aceste elemente ar necesita consultarea integrală a documentării publicate de sursa citată.

De ce contează diferența dintre instituții și achiziții

Cifrele relatate de Săptămâna Financiară arată că nu este vorba despre o singură cumpărare sau despre un caz izolat. Cele 131 de achiziții sunt mai multe decât cele 83 de instituții publice menționate, ceea ce indică faptul că unele instituții pot apărea în mai multe înregistrări de achiziție.

Este importantă și formularea folosită în titlurile publicației: software-ul era „interzis în România”, iar achizițiile sunt prezentate ca fiind efectuate „după interdicția din România”. Aceasta este informația centrală a relatării și trebuie privită împreună cu datele concrete indicate de sursă, fără a extinde concluziile dincolo de ceea ce a fost publicat.

Pentru instituțiile publice, asemenea situații ridică necesitatea clarificării traseului administrativ al achizițiilor: când au fost înregistrate, ce produse au vizat și cum au fost încadrate în raport cu interdicția invocată de Săptămâna Financiară.

Ce ar trebui clarificat în continuare

Pasul concret este verificarea documentelor aferente celor 131 de achiziții și identificarea celor 83 de instituții menționate de Săptămâna Financiară. De asemenea, ar fi necesare poziții oficiale privind data fiecărei achiziții, obiectul contractelor și măsurile luate în cazurile în care cumpărările au fost făcute după interdicția invocată în materialele publicației.

Sursa informațiilor: Săptămâna Financiară, articole publicate la 16 octombrie 2026.