România importă muncitori, deși șomajul tinerilor a ajuns la 31%
România se confruntă simultan cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor și cu un deficit de personal reclamat de angajatori. La finalul anului trecut, aproximativ 150.000 de lucrători din afara Uniunii Europene erau activi și aveau documentele în regulă.
România se confruntă cu o situație contradictorie pe piața muncii: aproape unul din trei tineri activi nu are un loc de muncă, în timp ce angajatorii continuă să aducă lucrători din afara Uniunii Europene. Deficitul de personal este reclamat în domenii precum construcțiile, producția, logistica, agricultura și HoReCa.
Șomaj ridicat în rândul tinerilor
În iulie 2026, rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani a ajuns la aproape 31%. Potrivit materialului, România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, în condițiile în care media europeană era de 15,1%.
Creșterea șomajului în această categorie s-a accentuat în ultimii doi ani. Datele prezentate indică astfel o distanță importantă între situația tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă și nevoile declarate de angajatori.
Numărul lucrătorilor din afara UE a crescut
La finalul anului trecut, România avea circa 150.000 de lucrători din afara Uniunii Europene activi și cu documentele în regulă. Numărul este de aproape 13 ori mai mare decât în 2015.
În aceeași perioadă, contingentul anual pentru lucrători străini nou-veniți a crescut de la 5.500 de persoane la 100.000. Evoluția arată că importul de forță de muncă a devenit o soluție folosită la scară mai largă pentru acoperirea deficitului de personal.
Două probleme care coexistă
Materialul descrie un paradox aparent: România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, dar aduce în același timp sute de mii de muncitori din afara blocului comunitar. Angajatorii afirmă că nu găsesc oameni pentru mai multe sectoare ale economiei.
Datele prezentate nu oferă, în materialul disponibil, o explicație detaliată pentru această diferență dintre șomajul tinerilor și nevoia de angajați. Ele arată însă că cele două fenomene se manifestă simultan și că problema este vizibilă atât în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și în companiile care încearcă să ocupe posturile disponibile.
În continuare, situația rămâne legată de evoluția șomajului în rândul tinerilor și de contingentul anual stabilit pentru lucrătorii străini.
Sursa: www.zf.ro