România caută un model pentru culturile agricole de nișă
Culturile de migdal, smochin și goji au potențial în România, susțin producători citați de ZF Agropower. Dezvoltarea lor depinde de organizarea fermierilor, centre de colectare și capacități de procesare.
România are condiții pentru dezvoltarea unor culturi agricole considerate până nu demult exotice, precum migdalul, smochinul și goji. Producători citați în emisiunea ZF Agropower spun că există oportunități atât pe piața locală, cât și la export, însă extinderea depinde de organizarea fermierilor și de creșterea producției.
Migdalele pot fi păstrate și exportate
Florin Boguş, fondatorul livezii Migdalii Cireşari din Teleorman, exploatează 40 de hectare de migdal în sistem ecologic. El spune că România are o experiență de zeci de ani în cercetarea acestei culturi, soiuri consacrate și exemplare vechi de migdal.
Investiția inițială este estimată la circa 2.500 de euro pe hectar, la o densitate de 300-400 de plante, însă livada are nevoie de câțiva ani până să ajungă la producție economică. Un avantaj este că migdalele nu sunt perisabile și pot fi depozitate luni după recoltare, ceea ce permite comercializarea și exportul.
Problema identificată de producător este scara redusă. România ar avea în prezent circa 100 de hectare de migdal, iar accesul la piața internațională ar fi mai ușor dacă suprafața ar crește la 1.000, 5.000 sau 10.000 de hectare. Cooperativele ar putea reuni producția, procesarea, utilajele și vânzarea.
Smochinele cer vânzare rapidă
La Buzău, Valentin Badea a început în 2020 cu aproximativ 400 de smochini și a ajuns la 616 pomi. El și-a produs singur materialul săditor, folosind pomi existenți în zonă încă din anii ’70, considerați adaptați condițiilor locale.
Modelul său se bazează pe vânzarea directă. Clienții vin în livadă, consumă fructe și plătesc ceea ce culeg pentru acasă. Badea estimează că înființarea unui hectar ar putea ajunge la circa 20.000 de euro dacă materialul săditor este cumpărat.
Producătorul subliniază că smochinele trebuie vândute rapid, deoarece se strică dacă rămân pe raft. El vede și nevoia unei piețe mai bine susținute pentru produsele românești, în competiție cu importurile ieftine.
Goji are o piață globală
Adrian Nicolae, fondatorul Goji Bio Braşov, estimează piața mondială a fructului de goji la circa 2 miliarde de dolari. Proiectul său a sprijinit zeci de plantații, a dezvoltat două soiuri românești și a testat plantele în mai multe regiuni ale țării.
Potrivit acestuia, goji poate fi cultivat oriunde în România dacă există apă, plantele sunt îngrijite și se respectă tehnologia. Fructul poate fi vândut proaspăt sau procesat, inclusiv prin liofilizare și transformare în pudră premium.
Următorii pași indicați de producători sunt înființarea cooperativelor, a centrelor de colectare și a capacităților de procesare, precum și stabilirea unor contracte de desfacere și standarde comune.
Sursa: www.zf.ro