Reziliența operațională devine avantaj competitiv pentru companii
Companiile trebuie să se pregătească nu doar să prevină atacurile și defecțiunile, ci și să continue activitatea și să revină rapid la normal. Participanții la conferința KPMG și ZF au subliniat că inteligența artificială amplifică atât riscurile, cât și capacitatea de apărare.
Un șoc operațional, o defecțiune critică sau un atac cibernetic pot întrerupe rapid activitatea unei companii. În acest context, capacitatea de a reveni la normal devine la fel de importantă ca viteza de creștere, iar reziliența operațională trece de la o funcție de protecție la o capacitate strategică a businessului.
Atacurile cibernetice cer capacitate de recuperare
Cristian-Octavian Goiceanu, director executiv și chief security officer al BCR, a explicat că noile modele de inteligență artificială pot identifica rapid vulnerabilități necunoscute și le pot exploata cu succes. În aceste condiții, întrebarea pentru companii nu mai este dacă vor fi atacate, ci când, iar intervalul până la un astfel de incident se reduce.
Securitatea nu mai poate fi privită doar prin prisma prevenirii. Organizațiile trebuie să poată continua să funcționeze și să se recupereze rapid, astfel încât clienții să își păstreze încrederea în partenerii lor, indiferent de domeniul în care activează.
Continuitatea serviciilor, parte a rezilienței
Cătălin Ioan Caragea, Chief Risk Officer la Banca Transilvania, a asociat reziliența cu rezistența la șoc și cu asigurarea continuității serviciilor. Pentru companii, obiectivul este ca un incident să nu se transforme într-o întrerupere majoră a activității.
Atacurile cibernetice fac parte dintr-un ecosistem mai larg de riscuri. Companiile trebuie să limiteze propagarea unui incident dincolo de organizație, pentru a proteja clienții și procesele critice.
Inteligența artificială, risc și instrument de apărare
Angela Manolache, partener KPMG Consulting și Head of Financial Services, a arătat că AI poate fi atât un sistem care trebuie protejat, cât și un instrument pentru detectarea mai ușoară a amenințărilor și pentru un răspuns mai rapid. Soluția nu este încetinirea adopției, ci construirea securității odată cu implementarea tehnologiei, prin responsabilități clare, controale integrate și monitorizare continuă.
În infrastructurile critice, datele provenite de la senzori pot fi analizate cu ajutorul tehnologiilor de machine learning și inteligență artificială pentru a anticipa defecțiuni. Marius Iulian Roșu, CISO al PPC Romania, a explicat că astfel pot fi luate măsuri înainte ca problemele să afecteze activitatea.
Adopția AI rămâne însă limitată. Datele prezentate de Tudor Grecu, Head of Advisory – KPMG in Romania și CEE Head of Defence, arată că în 2025 au adoptat AI unul din douăzeci de businessuri din România și patru din douăzeci în Europa. Lipsa expertizei și protejarea datelor se numără printre principalele preocupări.
În perioada următoare, companiile sunt chemate să își consolideze continuitatea serviciilor, să integreze securitatea în proiectele AI și să folosească datele din infrastructuri pentru prevenirea defecțiunilor.
Sursa: www.zf.ro