La București, religia este analizată în raport cu democrația și tehnologia
Sute de istorici ai religiilor și cercetători din 58 de țări participă, între 20 și 25 septembrie, la congresul „Religions 360°”, organizat la București. Într-un interviu pentru HotNews, istoricul religiilor Eugen Ciurtin avertizează asupra instrumentalizării politice a religiei și a unor proiecte teologico-politice asociate tehnologiei și inteligenței artificiale.
Congresul Internațional de Istorie a Religiilor se desfășoară la București între 20 și 25 septembrie, sub tema „Religions 360°”. La eveniment participă cercetători și personalități culturale din 58 de țări, afiliați la peste 300 de universități și institute de cercetare.
Un congres internațional la București
Participanții provin inclusiv de la Sorbona, Harvard, Oxford și Cambridge. Eugen Ciurtin, membru fondator al Institutului de Istorie a Religiilor și președintele comitetului de organizare, consideră organizarea congresului o recunoaștere științifică importantă pentru cercetarea religiei din România.
Dezbaterile acoperă o perioadă extinsă, de la magia mesopotamiană de acum trei milenii până la formele contemporane de tehnologie și inteligență artificială. Potrivit lui Ciurtin, Bucureștiul găzduiește timp de o săptămână discuții despre trei milenii de istorie religioasă a lumii.
Religia și limitele democrației liberale
Istoricul afirmă că religiile pot proiecta o înțelegere totală asupra lumii și că, în acțiune, tind să includă societatea în propriul sistem de valori. În opinia sa, democrația liberală rămâne cadrul care permite negocierea prezenței și influenței religiosului, într-un spațiu în care există mai multe credințe și confesiuni.
Ciurtin susține că, dacă religiile ar avea din nou rolul de a unge regi, de a scrie constituții și de a norma întregul spațiu social, societatea ar funcționa într-un alt mod. El descrie democrația drept o soluție perfectibilă, construită pentru a limita conflictele dintre diferitele religii și grupuri.
Tehnologia, influența și diversitatea religioasă
În interviu, Eugen Ciurtin leagă proiectele numite „tehnofasciste” și „acceleraționiste” de un orizont doctrinar și teologic al mântuirii, transferat într-un mediu dominat de tehnologie și inteligență artificială. El consideră că acest amestec poate duce la o formă de feudalism și la un proiect teologico-politic profund abuziv.
Istoricul critică ideea că o singură versiune religioasă ar putea justifica înglobarea întregii realități și subliniază că oameni aparținând altor religii nu recunosc o asemenea perspectivă. În cazul României, el vorbește despre o diversitate religioasă care trebuie integrată în cetățenie și democrație, nu exclusă.
Între 20 și 25 septembrie, congresul de la București va continua dezbaterile despre istoria religiilor, formele contemporane ale credinței și relația acestora cu democrația și tehnologia.
Sursa: hotnews.ro