Dosar Gucci la București: doi români, condamnați în primă instanță
Dosar Gucci la Tribunalul București: doi români, condamnați în primă instanță pentru tăinuire, după verificarea unor bunuri din Italia.
Un dosar în care apar produse de lux, conturi de revânzare și colete expediate din București a primit o primă soluție la Tribunalul București. Potrivit unei hotărâri consultate de Cancan, doi români au fost condamnați pentru tăinuire, după ce în dosar au fost identificate bunuri Gucci despre care instanța a apreciat că proveneau din furturi comise în Italia.
De la furturile din Italia la trei conturi de revânzare
Cancan scrie că Gucci a reclamat trei furturi din depozite din Italia, de unde ar fi dispărut eșarfe, pături pentru copii, papuci și încălțăminte. Valoarea de piață indicată pentru loturile sustrase din cele trei depozite a fost de aproximativ 1,359 milioane de euro.
Conform publicației, departamentul de securitate al companiei a monitorizat marketplace-uri și a observat trei conturi de Vestiaire Collective pe care erau oferite produse asemănătoare celor reclamate ca furate. Pentru verificare, reprezentanții Gucci ar fi cumpărat produse de pe conturile respective, folosind metoda „clientului misterios”.
După primirea bunurilor, verificările tehnice ale TAG-urilor, codurilor și caracteristicilor unor sneakers, eșarfe și alte obiecte au indicat, potrivit relatării, legături cu loturile reclamate. Într-un caz, un produs fusese pus la vânzare înainte ca respectiva colecție să fie lansată oficial pe piață.
Coletele au indicat aceeași adresă din București
Cancan relatează că cele trei profiluri de pe Vestiaire Collective expediau colete de la aceeași adresă, iar numele expeditorilor i-ar fi condus pe anchetatori către familia Zecheriu. Datele menționate în dosar arată că cele trei conturi analizate însumau peste 2.300 de produse vândute: 919 pe un cont, 658 pe al doilea și 731 pe al treilea.
Publicația subliniază însă un detaliu important: instanța nu a stabilit că toate produsele vândute prin aceste conturi proveneau din furturi. În dosarul în care s-a pronunțat condamnarea au fost individualizate anumite bunuri pe care judecătorii au apreciat că leagă de loturile sustrase din Italia.
În evidențele curierilor, bărbatul figura, potrivit Cancan, cu 767 de expedieri DHL, dintre care 753 internaționale. Pentru alte conturi atribuite femeii ar fi existat alte câteva sute de trimiteri externe. Instanța a reținut, conform aceleiași surse, că cei doi ar fi cumpărat articole de la persoane neidentificate și că știau sau puteau prevedea proveniența ilicită a unor bunuri.
Serii identice și lipsa actelor de proveniență
Un element analizat de instanță a fost seria unor eșarfe oferite spre vânzare, identică, potrivit hotărârii citate de Cancan, cu seria unor produse sustrase. Judecătorul a mai remarcat că nu au fost prezentate documente de proveniență pentru bunurile respective și că unele piese aparțineau unor colecții nelansate oficial la momentul în care ar fi ajuns în posesia celor doi.
Cei doi români nu au fost acuzați că ar fi comis furturile din depozitele italiene; autorii furturilor figurează în dosar ca neidentificați. Ei au fost judecați pentru tăinuire, infracțiune descrisă în articol ca dobândirea și comercializarea bunurilor despre care puteau prevedea că provin din fapte penale.
La 9 septembrie 2026, Tribunalul București a pronunțat sentința de primă instanță: bărbatul a primit o amendă penală de 20.000 de lei, iar femeia, despre care Cancan notează că se afla în stare de recidivă, o amendă de 25.000 de lei. Instanța a menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Pașii concreți în dosar sunt posibila formulare a apelului și soluționarea lui; până atunci, sentința rămâne una de primă instanță.